Gestiunea sustenabilă a sistemelor productive

1.1. SISTEMUL DE AGRICULTURĂ CU ŢELINĂ VIRGINĂ

Acest sistem s-a practicat în comuna primitivă şi a constat în folosirea terenurilor înţelenite, care nu mai fuseseră lucrate anterior. Ca urmare a lucrărilor superficiale, a metodelor rudimentare de lucrare şi a îmburuienării excesive, solul îşi pierdea după un număr de ani fertilitatea iar recoltele scădeau. Aceasta îi determina pe oameni să părăsească terenurile respective şi să ia în cultură alte suprafeţe, care nu mai fuseseră lucrate, cu fertilitate naturală ridicată. Denumirea dată ulterior acestui sistem de agricultură a fost cu ţelină.

1.2. SISTEMUL DE AGRICULTURĂ PASTORAL-MIXT

Odată cu creşterea populaţiei, dezvoltarea uneltelor de producţie şi apariţia proprietăţii private, deplasarea populaţiei pentru a fi luate în cultură noi suprafeţe a devenit dificilă. În aceste condiţii s-a impus luarea în cultură a suprafeţelor care iniţial au fost părăsite. Suprafaţa de teren luată în cultură se împărţea în mai multe sole, din care unele erau cultivate timp de 8-10 ani, în special cu cereale, iar altele se lăsau o perioadă mai îndelungată de timp necultivate (pârloagă lungă). Terenul lăsat necultivat era folosit ca păşune şi fâneaţă iar sistemul a fost numit pastoral mixt sau sistem de agricultură cu pârloagă. Acest sistem s-a utilizat în special în Câmpia Bărăganului şi Dobrogea (orânduirea sclavagistă şi feudalistă).

1.3. SISTEMUL DE AGRICULTURĂ CU OGOR

Ca urmare a cerinţelor agroalimentare tot mai mari, perioada în care terenul era lăsat nelucrat, ca pârloagă, s-a redus treptat la 1-2 ani (pârloagă scurtă), acest mod de folosire a terenului primind denumirea de sistem de agricultură cu ogor . Suprafaţa de teren aferentă unui sat, comune, se împărţea în 2-3 tarlale (sole) din care una era lăsată necultivată, ca ogor, în vederea refacerii fertilităţii solului, iar celelalte se cultivau cu cereale.

Sola lăsată ca ogor se utiliza astfel:

• era păşuntă până în vară, se efectua arătura şi era semănată toamna, caz în care purta numele de ogor sterp.

• se efectua arătura de toamnă sau primăvară timpuriu, şi aceasta se menţinea curată de buruieni în cursul verii , prin lucrări superficiale, iar toamna se semăna cu cereale. Acest mod de utilizare a terenului a purtat denumirea de ogor negru (evul mediu).

Sistemul de agricultură cu ogor s-a practicat în ţara noastră sub forma unor rotaţii de doi-trei ani, de tipul :

• 1 cereale de toamnă, 2 ogor.

• 1 cereale de toamnă, 2 cereale de primăvară, 3 ogor.

Treptat, sola cu ogor a fost cultivată cu porumb obţinându-se rotaţii de doi şi trei ani.