Hidroameliorații

1. Prezentarea datelor proiectului

Planul de cultură reprezintă un asolamnet de trei ani,cu porumb în proporţie de 40%,grâu în proporţie de 30% şi lucernă anul II în proporţie de 30%,pe un trene cu suprafaţa de 600 m2.

Cerinţe:

Amenajarea pentru irigaţie prin aspersiune şi scheme de exploatare pentru suprafaţa de teren dată,

Calcularea normelor de irigare,de udare,de aprovizionare,

Stabilirea schemei de udare şi verificarea posibilităţii de aplicare a udărilor pe tipurile de sol cernoziom cambic şi psamosol molic,

Calcularea normelor de irigare lunare,intervalului dintre două udări,hidromodului de udare,reprezentarea graficelor coordonat şi necoordonat al udărilor,

Calcularea materialului necesar realizării sistemului de irigaţii pentru suprafaţa dată,

Reprezentarea schemelor de mutare din care una este longitudinală,având următoarea organizare

-2 antene 30%

-2 antene 30%

-4 antene 40%

2. Importanţa irigaţiilor

Irigaţia sau ploaia artificială reprezintă o modalitate de suplimentară dirijată a cantităţilor de apă în sol,faţă de cantităţile de apă primite în coniţii naturale,şi a u scopul de a asigura stabilitatea şi nivelul ridicat al producţiilor agricole.

Pentru a se dezvolta,plantele au nevoie de apă,începând cu germinarea şi până la maturitate,în toate fazele de vegetaţie.Astfel,pentru o dezvoltare normală a plantelor şi pentru obţinerea unor rezultate bune atât calitativ cât şi cantitativ,prezenţa apei în cantităţi suficiente este vitală.

Ţinând cont că precipitaţiile anuale au o repartiţie neuniformă şi defectuoasă în timp şi spaţiu,iar fenomenul de secetăse manifestă anual pe o suprafaţă importantă a ţării noastre,aplicarea irigaţiilor poate prezenta diverse avantaje,precum:

-mărirea producţiilor agricole de până la trei ori,în comparaţie cu o cultură neirigată,

-îmbunătăţirea recoltelor din punct de vedere calitativ,

-protejarea culturilor de îngheţ şi brumă (în liveyi,irigaţii antigel)

-combaterea bolilor şi dăunătorilor,

-valorificarea terenurilor nisipoase,solurilor salinizate,terenurilor neproductive sau slab productive,

-administrarea de îngrăşăminte chimice odată cu irigaţiile,

-posibilitatea extinderii culturilor cu pretenţii mari faţă de apă.

Necesitatea de irigare s-a manifestat din cele mai vechi timpuri ,astfel că în relatările istorice găsim refriri la societăţile timpurii care foloseau cu succes irigaţia întâmpătoare în patru mari bazine hidrografice: Nilul,Tigrul şi Eufrat,Fluviul Galben şi Indus.

Factorii principali se determină necesitatea de irigare sunt factorii naturali,care se referă în special la plante şi climă,şi factorii socio-economici care se referă necesitatea obţinerii de producţii agricole,menite să satisfacşă cerinţele economiei naţionale.

Aceşti doi factori,de-a lungul timpului, au influenţat dezvoltarea sistemelor de irigaţie şi a felului în care acestea sunt aplicate,ajungându-se în zilele noastre la amenajări de irigaţii la scară mare,cu echipamente moderne.Ba mai mult,aceşti doi factori nu au dus doar la necesitatea de înţelegere a felului în care plantele au nevoie de irigaţii,ci şi la concluzia că pentru a putea fi exploatate cât mai aproape de capacitatea lor maximă de producţie,culturile de plante au nevoie de sol cu un coeficient ridicat de fertilitate.Astfel,în agrotehnică s-a dezvoltat noţiunea de rotaţia culturilor sau asolament.

Asigurarea de precipitaţii:

Evenimentele pentru care este necesar calculul asigurării,pot fi:

Precipitaţii medii anuale (precipitaţii maxime în 1-2-3-5 zile consecutive) nivele şi debite pe canale sau cursuri de apă naturală.

Asigurarea de calcul exprimată în procente a unui eveniment,se foloseşte la stabilirea valorii la care se face dimensionarea unei lucrări hidrotehnice.

Asigurarea de calcul se calculează folosind următoarea relaţie:

PI  I/n+1

Unde:

I – numărul de ordine,indică valoarea considerată în înşiruirea descrescătoare a valorilor

n – numărul maxim de înregistrări luate în calcul la estimarea asigurării