Împăduriri

1. Descrierea unităţii de bază (de producţie)

1.1.Aşezare geografică

Unitatea de producţie III Pades face parte din ocolul silvic Ana-Lugojana, Direcţia Silvică Timişoara - Regia Naţională a Pădurilor şi are o suprafaţă de 3808.2 ha, fiind situată în partea de nord-est în cadrul ocolului.

Din punct de vedere geografic unitatea de producţie este situată în zona versantului vestic al masivului Pades din munţii Poiana Ruscăi. Teritoriul U.P. se afla în raza comunei Nădrag.

Vecinătăţi, limite, hotare

Unitatea de producţie III Padeş are limitele, hotarele si vecinataţile prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 1

Puncte cardinale

Vecinătăţi Limite Hotare

Felul Denumirea Natura Denumirea

Nord U.P II Crivina

O:S Făget naturală

naturală Cul . Haiducii, Cul. Daii

Cul. Bordarului , Cul. Babanului naturală

naturală Cul . Haiducii, Cul. Daii

Cul. Bordarului , Cul. Babanului

Est O.S Rusca Montană naturala Cul. Ruscăi naturală

artificială Cul. Ruscăi

Liziera pădurii

Sud UP. IV. Cornet naturala Cul. Alunului, Cul. Socet naturală Cul. Alunului, Cul. Socet

Vest UP. V Valea Mare naturala UP. IV. Cornet naturală

artificială UP. IV. Cornet

Liziera pădurii

1.2. Studiul condiţiilor staţionale

1.2.1 Condiţii geologice şi geomorfologice

Din punct de vedere geologic U.P. este formată pe şisturi cristaline epimetamorfice şi mezometamorfice cu deosebire şisturi sericito - cloritoase şi grafitoase aparţinând Proterozoicului Superior - Paleozoic. Frecvent se întalnesc intercalaţii de porfiroide şi uneori conglomerate şi gresii.

Solurile formate pe aceste substrate litologice sunt în general mijlociu profunde, afînate, însa cu mult schelet, uneori cu iviri de stânci la suprafaţa (în special în partea superioară a U.P.) şi ades cu bolovani si grohotiş fugitiv.

În general datorită friabilitaţii substratului, spre firul văilor, pantele sunt mai accentuate iar spre obârsia văilor Gosta si Cârliontu se semnalează abrupturi şi terenuri cu pante foarte mari

Unitatea de producţie este situată pe versantul vestic al masivului Padeş ce face parte din munţii Poiana Ruscă. Aceşti munţi cu nivelări în trepte, fragmentaţi în culmi largi, de văi adânci, în formă de V se deschid spre partea inferioară, în mica depresiune a Nădragului, ce se continuă până în Lunca Timisului.

Unităţile morfologice dominante în cuprinsul U.P. sunt versanţii, cu pante în general repezi (58%), accentuate spre firul văilor, mai domoale spre culmi, uneori cu mici platouri în treimea mijlocie. Sunt bine reprezentate şi înclinările moderate (33%) şi cele foarte repezi (80).

Versanţii în general sunt lungi şi cu fragmentare accentuată. Ca forme de relief se mai semnalează: coamele, platourile, culmile, crestele şi luncile care însa ocupa suprafeţe mici, dispersate, ănguste, ce nu au fost individualizate ca atare, fiind înglobate la versanti.

Expozţtia generală este cea vestică, imprimată de cursul vaii Padeş - Nădrag dar expoziţiile de detaliu sunt foarte variate, determinate de reţeaua hidrografică interna, majoritatea fiind parţial însorite (53%), însorite (29 %) şi umbrite (18 %).

Configuraţia terenului variază de la plană la framgantată predominând configuraţia ondulată.

Altitudinile variază între 210 m si 1378 m (Vf. Padeş), predominând arboretele situate în intervalul 401 - 1000 m.

Reţeaua hidrografică permanentă este formată din râul Padeş cu afluentii: Gosta, Cârliontu, Haiducii, Cireşului, Cantina I si II, Salesele si Haţegana, existând o multitudine de izvoare permanente, în special cu sub golul de munte Padeş. Apele specificate anterior au un debit permanent cu creşteri mai însemnate primăvara şi toamna.

Fragmentarea pe orizontală şi pe verticală a teritoriului U.P. este mare datorită densitaţii rţtelei hidrografice. Versanţii au pante mari fiind delimitaţi de văi adânci, în forma de V, formând numai în partea inferioară mici terase pe care s-a instalat aninul.

Datorită procentului mare de împadurire nu se manifestă caractere torentiale.

În dreptul văii Cantina I există o captare de apă potabilă pentru comuna Nădrag

1.2.2. Condiţii climatice

Din punct de vedere climatic teritoriul se află, dupa clasificarea Koppen, în provincia climatică C.f.b.x. (climatul piemonturilor vestice). El reprezintă tipul de climat temperat (C), cu precipitaţii suficiente în tot timpul anului (f), temperatura medie a lunii celei mai călduroase sub 22 grade Celsius (dar cel puţin 4 luni depaseste 10 grade Celsius) (b) si maxima pluviometrică se înregistreaza la începutul verii, iar minima la sfârşitul iernii (x).

Din punct de vedere al calsificării în sistemul Stoenescu, U.P. se încadrează în climatul de tip I.A.p.s.3 (climat continental temperat în districtul sudic-banăţean al ţinutului vestic, care se găseşte frecvent sub influenţa maselor de aer din mările Mediteraneeana şi Adriatica).

Pentru caracterizarea climatică a U.P. s-au folosit date înregistrate la staţia meteorologică Lugoj.

Unitatea se situeaza în arealul unui climat continental cu influenţe , meditearneene, cu veri călduroase, ierni moderate, cu zapezi care se menţin un timp normal, având grosime moderată şi cu amplitudine termică relativ redusa.

Temperatura medie anuală este cuprinsă între 8°C şi 10°C, mai coborâtă spre vârful Padeş, prima zi de înghet fiind la 1.10 iar ultima la 1.05.

Precipiţatiile medii anuale sunt cuprinse între 800 şi 1200 mm, fiind mai ridicate în zona montană.

Vânturile au o frecvenţă de 15%, predominând cele din SV, care uneori produc daune însemnate padurilor (1978).

Din punct de vedere fitoclimatic U.P. face parte din etajul montan şi premontan de făgete (FM1 + FD4) şi din etajul deluros de făgete, gorunete şi goruneto - făgete (FD3).

Climatul nu are influenţe negative asupra vegetaţiei forestiere, nu se semnalează găuri de ger, îngheţuri târzii sau timpurii şi nici alte fenomene nefavorabile, răsinoasele, fagul şi gorunul (în aval) aflându-se în optimul lor climatic.