Importanța alimentelor sănătoase - material educațional pentru preșcolari

La aceasta varsta, cresterea este mai lenta decat pana la trei ani (aproximativ 2 kg/an), dar in aceasta perioada copilul alearga mult, este vesnic in miscare, desfasurand o activitate musculara. Hrana lui trebuie sa asigure ratia de intretinere a tesuturilor, ratia de crestere, cheltuielile de energie suplimentara, precum si marirea puterii de aparare a organismului impotriva bolilor infectioase.

Meniul copiilor la aceasta varsta trebuie sa fie cat mai variat si mai abundent. Copilul de 3-6 ani poate manca aproape de toate, cu exceptia bauturilor alcoolice, a mancarurilor ardeiate sau piperate si a unor conserve.

Apetitul este foarte variabil de la un copil la altul: unii mananca orice, mult, de 5 ori pe zi (3 mese principale si doua gustari); altii mananca numai de 3 ori pe zi; iar la altii, cei din jur se ingrijoreaza ca nu se hranesc suficient.

Gusturile sunt limitate, unele alimente consistente le displac marii majoritati la aceasta varsta. Tinand seama de gustul si apetitul copilului, dovedind intelegere si rabdare, se va evita lipsa de pofta de mancare, frecventa la aceasta varsta.

Daca i se fac toate poftele sau, dimpotriva, daca e fortat sau rugat sa manance, copilul ajunge sa refuze totul sau sa prefere numai un fel de mancare.

Inainte de a apela la diferite medicamente pentru "pofta de mancare", parintii sunt datori sa verifice daca nu este vorba numai de greseli din partea lor, avand in vedere ca la aceasta varsta copilul este usor sugestionabil; boala adultilor ("dureri de stomac", regimuri restrictive) ii impresioneaza si astfel incep sa invoce suferintele adultului si sa refuze sa manance.

Supraalimentatia constituie de asemenea un pericol. Obezitatea este determinata adesea de un aport excesiv caloric prin meniuri incarcate cu fainoase si dulciuri si foarte rar de afectiuni endocrine etc.

Mancarea copilului este indicat sa fie cat mai variata (lapte, branzeturi, carne, oua, fructe, zarzavaturi).

“Copilaria nu este niciodata o profesie blanda,neteda,regulata,ea se compune dintr-un sir de conflicte,de contradictii,de izbucniri ancestrare in mijlocul celei mai autentice progrese ale copilului.”

Rene Zazzo 1970.