Întocmirea studiilor de pretabilitate a terenurilor la diferite folosințe agricole și stabilirea cerințelor de ameliorare din zona Lunca Dunării

І. Caracteristicile cadrului natural.

1. Geologia si litologia. aaL1. INFLUENŢA DURATEI PROCESULUI DE INMUIERE ASUPRA UNOR PROPRIETĂŢI GEOMETRICE ALE BOABELOR DE FASOLE

Formatiunile care iau parte la alcatuirea geologica a suprafetei studiate apartin Paleozoicului, Mezozoicului si Neozoicului, depuse pe un fundament cutat constituit din sisturi verzi.

Unele din forajele executate in aceasta zona au permis aaL1. INFLUENŢA DURATEI PROCESULUI DE INMUIERE ASUPRA UNOR PROPRIETĂŢI GEOMETRICE ALE BOABELOR DE FASOLEsa se identifice in mod sigur, dintre depozitele paleozoice, doar pe cele carbonifere.

Depozitele carbonifer-inferioare au fost intanlite in forajul de la Soldanu,in jurul adancimii de 1715 m, pe o grosime de cca. 940 m. Din punct de vedere litologic, carboniferul inferior este reprezentat prin calcare brune, dure, bituminoase, cu diaclaze de calcite, iar catre partea mijlocie a seriei carbonifer-inferior s-au intanlit calcare organogene cenusii care spre baza devin dolomitizate si bituminoase.

In cadrul triasicului din mezozoic, subdiviziunile sunt aceleasi ca in tot restul Campiei Romane. De pilda, sectorul Calareti atinge 900 m adancime, fiind reprezentat de gresii si nisipuri, argile aaL1. INFLUENŢA DURATEI PROCESULUI DE INMUIERE ASUPRA UNOR PROPRIETĂŢI GEOMETRICE ALE BOABELOR DE FASOLEmarnoase rosii si marne.

De asemenea , la sud de orasul Oltenita, imediat sub aluviunile Dunarii , s-a constatat prezenta unor calcare albe cu aspect cretos, in care sunt vizibie numeroase resturi de hexacoralieri.

Nisipurile si gresiile glauconitice contin pe alocuri exemplare de Neohibolites minimus.

Depozitele de suprafata sunt de varsta halocena, alcatuite din nisipuri argiloase suprapuse peste depozitele Pleistocene de terasa, scufundate la diferite adancimi. Acestea, la randul lor acopera calcarele cretacice si depozitele Pliocene de baza.

Depozitele superioare pe care s-au format solurile sunt: löessul de varsta cuaternara in zona de campie aaL1. INFLUENŢA DURATEI PROCESULUI DE INMUIERE ASUPRA UNOR PROPRIETĂŢI GEOMETRICE ALE BOABELOR DE FASOLEsi depunerile löessoide, pe relieful de terasa.

Löessul din aceasta zona a campiei este considerat un material foarte bun de solidifiare imprimand solului o permeabilitate buna pentru apa si aer, compozitie mineralogica aaL1. INFLUENŢA DURATEI PROCESULUI DE INMUIERE ASUPRA UNOR PROPRIETĂŢI GEOMETRICE ALE BOABELOR DE FASOLEcorespunzatoare si alcatuire granulometrica bine proportionata, ceea ce confera plantelor un regim aerohidric favorabil.

In lunca, solurile au evolut pe depozite fluviatile, materiale transportate aaL1. INFLUENŢA DURATEI PROCESULUI DE INMUIERE ASUPRA UNOR PROPRIETĂŢI GEOMETRICE ALE BOABELOR DE FASOLEde viiturile mari ale Dunarii .

Se disting foarte clar doua formatiuni geologice diferite ca varsta si compozitie structurala. Este vorba de formatiunea specifica campiei si cea specifica luncii.

Campia, in cadrul perimetrului reprezentata de terase, are ca fundament geologic depozitele löessoide de varsta cuternara care au generat soluri cu mare fertilitate naturala datorata bunelor sale insusiri fizico-mecanice. Sunt poroase, au permeabilitate buna pentru apa si aer, alcatuirea granulometrica este echilibrata, in sensul ca procentul fractiunilor nisipoase-prafoase-argiloase au valori apropiate.

Lunca, ocupa o mare parte din suprafata perimetrului, este rezultatul actiunii Dunarii, roca de solificare este constituita din depunerile aluviale, process aaL1. INFLUENŢA DURATEI PROCESULUI DE INMUIERE ASUPRA UNOR PROPRIETĂŢI GEOMETRICE ALE BOABELOR DE FASOLEcare a avut loc pana nu de mult, adica pana cand s-a trecut la indiguirea luncii.

In existenta sa multimilenara, se considera ca fluvial a actionat in doua perioade distincte:

-prima corespunzatoare energiei maxime, cand a sapat si extins albia lui in depozitul löessoid preexistent al terasei, avand caracter eroziv prin care cantitati insemnate de material au fost transportate in alte zone;

-a doua perioada corespunzatoare energiei minime cand fluvial si-a retras apele in actuala albie depunand permanent material aluvial prin revarsarile periodice, deci cu volum cumulativ. Alcatuirea litologica si structura luncii reflecta direct conditiile hidrodinamice si tendintele proceselor de transport si acumulare a raurilor din timpul formarii paturilor aluviale, respectiv din halocen. Indiferent de extinderea luncii si de grosimea aluviunilor apare evident succesiunea a doua orizonturi deosebite sub raport litologic si granulometric:

-un orizont inferior, constituit din depozite grosiere, unde predomina pietrisurile si nisipurile;

-un orizont superior format din depozite mai fine- formatiuni psamopelitice

Distributia aluviunilor atat pe orizontala cat si pe verticala a urmat in linii generale legile sedimentarii care dupa cum se stie, tin cont de dimensiunile si densitatea particulelor, de energia apei in momentul cand s-a depus materialul, de distanta dintre emisar si locul depunerii, etc.

Astfel, in apropierea cursului sau, Dunarea a depus particule grosiere si grele(fractiunea nisipoasa), iar in zona indepartata(zona de sub terasa) au fost depuse fractiunile fine, energia apei fiind mai redusa.