Județul Vâlcea - caracterizare

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 17 în total
Cuvinte : 3455
Mărime: 1.14MB (arhivat)
Publicat de: Augustina Morar
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Marcela Stefan
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Extras din proiect

Judetul Valcea este situat pe clasa cambisoluri.

Eutricambosolurile se formeaza pe diferite tipuri de roci, in conditiile unui relief fragmentat, pe culmi si versanti, platouri calcaroase etc. Se intalnesc pe o gama foarte variata de roci, cum ar fi: depozite aluviale, loessoide argile, produse de alterare ale diferitelor roci cristaline, eruptive sau sedimentare bogate in baze. Conditiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii ridicate (9-10oC in Muntii Locvei si 8-10 oC in Muntii Almajului) si precipitatii medii intre 600 si 800 mm/an; aceste conditii favorizeaza procesele de alterare a substratului, cu formare de argila. Ca raspandire, ocupa forme de relief variate (lunca, versanti, conuri proluviale, terase), urcand pana la 250 - 300 m altitudine. În lunca Dunarii ocupa sectoarele mai inalte si depozitele proluviale ale vailor Ieselnita, Berzasca, Liubcova si Sichevita, unde se asociaza cu aluviosoluri si gleiosoluri, precum si terasele inferioare ale Dunarii la Moldova Veche, Sichevita, Liubcova. În Depresiunea Sichevita apar pe suprafete insemnate, iar in Muntii Locvei, in zona calcaroasa au un caracter rendzinic, ocupand o suprafata de aproape 17000 ha si asociindu-se cu rendzine, entrocambosoluri rodice si luvosoluri. Pe depozitele loessoide au o dezvoltare extinsa pe podul si fruntea teraselor la Liubcova, Gornea, Pojejena, Belobresca si Şusca. În Muntii Almajului, in zona Bigar, apar in asociatie cu rendzine si luvisoluri, in zonele Sirinia si Sichevita (pe marnocalcare si calcare), pe gabbrourile de la Iuti, la sud de Baia - Noua, pe versanti puternic inclinati.

Entrocambosolurile rodice (terra rossa) reprezinta un subtip al eutricambosolurilor. Au o raspandire redusa (circa 300 ha), datorita conditiilor speciale de formare: pe depozitele de alterare ale calcarelor masive tithonice si neocomiene, aflate la mica adancime. Sunt caracterizate de un colorit rosu aprins, asociindu-se cu rendzine putin dezvoltate, aflate pe stancarie, pante accentuate, varfuri sau soluri brune eumezobazice pe versanti lini si in unele doline. Conditiile climatice sunt asemanatoare celor descrise pentru rendzinele calcarice, fiind mai uscat si mai cald datorita incalzirii puternice a calcarelor. Arealul de raspandire a solurilor rosii este cuprins intre 300 si 725 m (300 - 310 m in Cazane si 500 - 725 m in Muntii Locvei), pe platouri inguste, maguri cu pante domoale si versanti slab inclinati.

Districambosolurile predomina in partea superioara a regiunii montane a Parcului Natural Portile de Fier pe roci acide (granite, gnaise si gresii silicioase), ce sufera continuu procese de denudatie. Relieful este puternic fragmentat, aceste soluri intalnindu-se pe culmi, dar si pe versantii cu diferite inclinari. Conditiile climatice de fermare a acestor soluri sunt caracterizate de valori medii ale temperaturii de 8-9 oC in Muntii Locvei si 7-8 oC in Muntii Almajului si de valori medii ale precipitatiilor de 700 - 900 mm/an.Distributia acestor soluri in cadrul Parcului este determinata de patru factori: rocile acide, formele de relief putin stabile (culmi inguste, versanti, maguri), clima relativ umeda si nu foarte rece si un drenaj bun al solului ce asigura dezvoltarea unor procese pedogenetice specifice. Se gasesc la altitudini de 400 - 900 m, dar in zonele cu inversiuni termice (valea Ieselnitei), pot cobori pana 380 m, iar pe rocile acide, cu vegetatie acidofila incep a se forma de la 500 - 550 m. Apar asociate cu luvosoluri sau preluvosoluri in bazinele raurilor Mraconia, Berzasca, Sirinia, Radimna, Rachita, Orevita.

TIPURI DE CLUTURI:

CEREALE

GRAUL este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete, grau boabe avand un continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice

- Perioada de vegetatie – 270-300 zile, in functie de soi si conditii de cultura

- Perioada de semanare

- incepand cu 25 septembrie in Sud, pana la 20 oct.

- incepand cu 15 septembrie in Nord, pana la 5 oct.

- data inceperii recoltarii - sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii iulie in Sud

- jumatatea lunii iulie, inceputul lunii august in Nord

Soiuri recomandate pentru fiecare zona de cultura:

- Sudul tarii - Fundulea 4; Flamura 85; Dropia; Lovrin 34; Rapid

- Zona colinara din sudul tarii - Albota ; Trivale ; Siminic 30 ; Fundulea 4

Preview document

Județul Vâlcea - caracterizare - Pagina 1
Județul Vâlcea - caracterizare - Pagina 2
Județul Vâlcea - caracterizare - Pagina 3
Județul Vâlcea - caracterizare - Pagina 4
Județul Vâlcea - caracterizare - Pagina 5
Județul Vâlcea - caracterizare - Pagina 6
Județul Vâlcea - caracterizare - Pagina 7
Județul Vâlcea - caracterizare - Pagina 8
Județul Vâlcea - caracterizare - Pagina 9
Județul Vâlcea - caracterizare - Pagina 10
Județul Vâlcea - caracterizare - Pagina 11
Județul Vâlcea - caracterizare - Pagina 12
Județul Vâlcea - caracterizare - Pagina 13
Județul Vâlcea - caracterizare - Pagina 14
Județul Vâlcea - caracterizare - Pagina 15
Județul Vâlcea - caracterizare - Pagina 16
Județul Vâlcea - caracterizare - Pagina 17

Conținut arhivă zip

  • Judetul Valcea - Caracterizare.doc

Te-ar putea interesa și

Analiza comparativă între Valea Prahovei și Valea Oltului

Turismul este o activitate permanentă a oamenilor în epoca modernă, care poate avea implicaţii pe toate planurile, economic, politic, social,...

Județul Vâlcea

Judetul Valcea are o suprafata de 5.765 km2, reprezentand 2,43% din suprafata Romaniei . Este situat in partea central sudica a Romaniei, in...

Prezentarea Județului Vâlcea

S Situaţie privind forţa de muncă în judeţul Vâlcea S Situaţie privind pupulaţia localităţilor din judeţul Vâlcea •S Fotografii din judeţul...

Turismul vâlcean - între prezent și perspectivă

CAPITOLUL I PREZENTARE GENERALĂ A JUDEŢULUI VÂLCEA 1.1.Aşezarea geografică. Caracteristici generale. Judeţul Vâlcea este o unitate...

Studiu de caz al combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea

CAPITOLUL 1. PARTICULARITAŢI FIZICO-GEOGRAFICE 1.1 Poziiţia geografică şi limitele Combinatul Chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea este una dintre cele...

Cerințe Privind Amplasarea și Normele de Construcție Pentru o Fabrică de Procesare a Laptelui

1 REGULI GENERALE DE IGIENĂ ŞI PRODUCŢIE Regulile generale de igienă şi producţie sunt incluse de Normele de bună practică de igienă (GHP – Good...

Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Valcea

Cap. I Localizarea si caracterizarea zonei Judetul Valcea beneficiaza de toate caracteristicile unei zone turistice complexe , imbinand forme de...

Băile Olănești

LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA STAŢIUNII. Oraşul Olăneşti este relativ nou, aici neaflându-se terme romane sau altceva care să ducă la concluzia că...

Ai nevoie de altceva?