Laspeyresia Funebrana - Viermele Prunelor

Proiect
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 15 în total
Cuvinte : 2491
Mărime: 1.16MB (arhivat)
Publicat de: Steliana Tănasă
Puncte necesare: 7
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: prof.dr.Borcean Adrian
Proiectul a fost sustinut in cadrul facultatii de Horticultura din Timisoara,in cadrul displinei de Prognoza si Avertizare.Referatul cuprinde descrierea si ciclul de viata al viermelui prunelor

Extras din proiect

Viermele prunelor

Viermele prunelor face parte din Ordinul Lepidoptera, familia Tortricide. In literatura de specialitate este intîlnit sub forma a mai multe denumiri latineşti cum ar fi: Laspeyeresia funebrana Treitskhe, Cydia funebrana, Ernarmonia funebrana şi Grapholitha funebrana.

Insecta este răspîndită in majoritatea ţarilor din Europa, America de Nord si Sud, Asia Mică, extremul orient. La noi in ţară este prezent in toate zonele de stepă si silvostepă, in toate plantaţiile de prun. Este considerată, ca fiind cel mai important dăunător al prunului. Insecta poate distruge intre 15-70% din recoltă in anii favorabili inmulţirii, in livezile neingrijite din zona stejarului si in antestepa.

Descriere

Adultul : In cărţile de specialitate ale autorilor există mai multe păreri in ceea ce priveşte anvergura aripilor. Unii autori cum ar fi : Dr.Ing. Suta Victoria si colaboratorii si Prof.Dr.Ing. T. Perju sunt de părere ca anvergura aripilor este cuprinsă intre 14-16 mm, alţi autori spun ca anvergura aripilor la adult este cuprinsă intre 15-22 mm, Dr.Ing. Doru I. Petanec, sau intre 11-15 mm conform autoarei Dr.Ing. Ioana Grozea.

Pragul biologic al speciei este 9 grade celsius, optimul termic de 27,2 grade celsius, iar pragul de prolificitate de 13,7 grade celsius.

Corpul, este de culoare brună-cenuşie, aripile anterioare sunt brune-inchise cu pete mai deschise, dispuse median, iar la vîrf prezintă cater, o pată ovală, brună-cenuşie sau plumburie, lucitoare in interiorul căreia se gasesc alte pete mai mici, negre. Aripile posterioare sunt cenuşii, cu franjuri. In vîrful aripilor anterioare, in zona tornusului se distinge cate o pată plumburie pe care se găsesc 4 linii brune-negricioase, dispuse longitudinal.

Oul este eliptic, translucid la depunere, apoi de culoare gălbuie, acoperit de un corion in forma plată, de scut. Diametrul unui ou este cuprins intre 0,5-1 mm.

Larva, este omida adevărată, la completa dezvoltare, are lungimea de 10-14 mm conform părerii autorilor, Prof.Dr. T. Perju si Dr.Ing. Ioana Grozea, iar conform părerii autorilor Dr.Ing. Doru I. Petanec, lungimea larvei ar fi cuprinsă intre 18-20 mm. Capul, plăcile toracice si ultimul segment abdominal sunt de culoare roz. Segmentul anal este prevăzut cu cinci spini dispuşi in forma de pieptene. In timpul diapauzei, larva este invelită intr-un cocon mătăsos. Crisalida se formează in interiorul coconului mătăsos, care este impregnat cu o ceară care-i conferă impermeabilitatea. Cristalida are exuvia de culoare cafeniu-inchis.

Perechea de picioare de pe segmentul anal prezintă cate 12-15 crosete chitinoase, dispuse in semicoroană, avind pe margini cîţiva perisori lungi.

Pupa este brună-cărămizie, de 6-7 mm lungime, dupa autorii : Dr.Ing. Ioana Grozea, Dr.Ing. Suta Victoria, iar după opinia Dr.Ing. Doru I. Petanec lungimea pupei este de 7-10 mm lungime.

Biologie si ecologie

In cărţile studiate de noi, unii autori prezintă viermele prunelor ca avînd doar două generaţii pe an. Printre aceşti autori se numără Prof.Univ.Dr.Ing. I. Ghizdavu si colaboratorii si Dr.Ing. Ioana Grozea. Alţii autori cum ar fi Dr.Ing. Suta Victoria si colaboratorii si Prof.Dr. T. Perju sunt de părere ca Cydia funebrana ar avea trei generaţii pe an.

Conform literaturii de specialitate, prima generaţie de primavară, evoluează, incepînd din prima jumătate a lunii mai şi pînă la sfîrşitul lunii iunie inceputul lunii iulie. Copulaţia si depunerea oualor au loc la 2-3 zile de la apariţia fluturilor. La apariţie larvele rod galerii in pulpa fructului apoi in zona de lîngă sîmbure. In evoluţia sa larva trece dintr-un fruct in altul, iar dezvoltarea sa durează 34-35 zile. La completa dezvoltare larvele părăsesc fructele printr-un orificiu ros in partea laterală a lor, migreaza pe trunchi, la nivelul coletului, unde işi confecţioneaza coconii mătăsoşi şi se transformă in pupe. Dezvoltarea stadiului de pupă durează 8-12 zile iar la sfîrşitul lunii iunie sau inceputul lunii iulie zboară fluturii din prima generatie.

Preview document

Laspeyresia Funebrana - Viermele Prunelor - Pagina 1
Laspeyresia Funebrana - Viermele Prunelor - Pagina 2
Laspeyresia Funebrana - Viermele Prunelor - Pagina 3
Laspeyresia Funebrana - Viermele Prunelor - Pagina 4
Laspeyresia Funebrana - Viermele Prunelor - Pagina 5
Laspeyresia Funebrana - Viermele Prunelor - Pagina 6
Laspeyresia Funebrana - Viermele Prunelor - Pagina 7
Laspeyresia Funebrana - Viermele Prunelor - Pagina 8
Laspeyresia Funebrana - Viermele Prunelor - Pagina 9
Laspeyresia Funebrana - Viermele Prunelor - Pagina 10
Laspeyresia Funebrana - Viermele Prunelor - Pagina 11
Laspeyresia Funebrana - Viermele Prunelor - Pagina 12
Laspeyresia Funebrana - Viermele Prunelor - Pagina 13
Laspeyresia Funebrana - Viermele Prunelor - Pagina 14
Laspeyresia Funebrana - Viermele Prunelor - Pagina 15

Conținut arhivă zip

  • Laspeyresia Funebrana - Viermele Prunelor.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnologia Creșterii Cabalinelor

1.Importanta cresterii cabalinelor Munca sau forta de tractiune este principala productie de economica realizata de cabaline in conditii de...

Ecotehnica cultivării tutunului și hameiului

TIPUL DE SOL DIN REGIUNEA BUCURESTI Soluri de tip hidromorf si brun-roscate Caracteristici : soluri predominant lutoargiloase cu continut...

Lepidoptere

FLUTURELE ALB AL VERZEI - PIERIS BRASSICAE Fluturele alb al verzei este raspandit in majoritatea tarilor din Europa, in Asia (Japonia) si in...

Entomologie sem 2 - 2016

1.Paduchele lanos al marului- Eriosoma lanigerum Ord. Homoptera fam. Eriosomatidae Prezinta 2 forme : o forma aptera si una aripata. - Forma...

Te-ar putea interesa și

Contribuții la studiul dăunătorilor prunului la SCDP Vâlcea

Clasa Insecta cuprinde cel mai mare număr de reprezentanţi din Încrengătura Arthropoda, reprezentând circa 70% dintre speciile cunoscute ale...

Introducere în practica agricolă - ferma SC Agrofarm SRL

Sef ferma : Pragai Andreea Carolina Zona amplasarii : Sannicolau Mare , jud. Timis , Romania Suprafata : 1000 ha : - 5 ha legume : -salata ½ ha...

Practicarea Pomiculturii Ecologice în Fermele Agroturistice

Capitolul-I. INTRODUCERE ÎN CULTURA ECOLOGICĂ 1.1Agricultura ecologică reprezintă ansamblul de măsuri și metode ce contribuie la realizarea unei...

Sistematica dăunătorilor

1.Gândacul ghebos – Zabrus tenebrioides Goeze, ordinul Coleoptera, familia Carabidae Descriere. Adultul are 10 – 16 mm lungime, corpul...

Prunele

CAP.1. CARACTERISTICELE MORFOLOGICE ȘI TEHNOLOGICE LA SPECIA PRUNE ( PRUNUS DOMESTICA) 1 1.Caracterizarea botanică și agrobiologică Clasificare...

Bolile și dăunătorii mărului

ARGUMENT Mărul este specia pomicolă cea mai atacată de boli și dăunători având peste 80 de boli și peste 60 de dăunători. Motiv pentru care se...

Prădători și Paraziți ai Culturilor Horticole

Prădători şi paraziţi ai culturilor horticole Entomofagii fac parte din categoria factorilor biotici Entomofagii în faza de adulţi sau de larvă ,...

Combaterea Biologică a Dăunătorilor prin Utilizarea Autocidiei și Luptei Hormonale

AUTOCIDIA METODA AUTOCIDA Metoda autocidă sau genetică, utilizată în protecţia plantelor, are la bază principiul incompatibilităţii genetice sau...

Ai nevoie de altceva?