Nulitatea și Revocarea Actelor Juridice Administrative

CAPITOLUL I

ACTELE DE DREPT ADMINISTRATIV.

REGIMUL JURIDIC APLICABIL

l. Noţiunea de act juridic de drept administrativ

Legislaţia, practica judiciară şi literatura de specialitate nu întrebuinţează o terminologie unitară pentru denumirea principalului act juridic (de putere) emis de administraţia de stat. Legislaţia foloseşte, de regulă, denumirile concrete ale actelor juridice administrative, ca de exemplu: hotărâre, regulament, autorizaţie etc; ceea ce permite stabilirea provenienţei actului juridic, determinarea caracterului său normativ sau individual. Întrucât actele juridice emise de administraţia publică cunosc o mare varietate şi o abundenţă de denumiri s-a impus, cu necesitate, găsirea unei denumiri generice (întocmai ca şi în cazul actelor civile sau a celor judiciare ) care să desemneze, în mod unitar, întreaga categorie a acestor acte. In acest sens două denumiri reţin în principal atenţia: cea de act administrativ (art.48 alin.l din Constituţie; Legea contenciosului administrativ nr.29/1990 ) şi cea de act de drept administrativ.

Prof. I.Santai consideră că denumirea de act de drept administrativ se impune a fi reţinută şi aceasta din mai multe motive:

In primul rând, ea indică apartenenţa actului la administraţia de stat şi la activitatea executivă a acesteia.

In al doilea rând, ea precizează regimul juridic al actului respectiv, cel de drept administrativ, înlăturând orice posibilitate de confuzie între actele de putere ale administraţiei şi actele juridice lipsite de această trăsătură (de exemplu, contractele) emanând de la aceleaşi organe şi care, sub aspectul provenienţei lor, sunt tot acte ale administraţiei sau administrative (de exemplu, contractul administrativ).

În al treilea rând, noţiunea de act de drept administrativ înlătură confuzia posibilă între actele juridice administrative şi înscrisurile sau actele constatatoare ale actelor juridice administrative.

In al patrulea rând, cu toate că această noţiune, folosită în practica judiciară, administrativă şi în literatura de specialitate , nu este consacrată legal, dă posibilitatea departajării după criterii ştiinţifice, respectiv natura juridică sau ramura aparţinătoare, a actelor juridice de putere ale administraţiei de stat, de alte acte juridice, respectiv actele de drept civil, de dreptul muncii, de dreptul familiei etc.; provenind de la aceeaşi autoritate.

Semnificaţia juridică a conceptului de act juridic administrativ a fost tratată în mod diferit în doctrina de drept administrativ.

S-a făcut distincţie între actele administrative supuse unui regim de drept public sau de drept administrativ şi cele care nu sunt sub imperiul acestui regim, fiind emise în general de organele statului care nu fac parte din structura organismelor administrative.

Literatura din perioada interbelică (P.Negulescu) face o distincţie mai întâi între actele "puterii executive" în raporturile cu Parlamentul şi actele "făcute de puterea executivă", în raporturile cu cetăţenii.

La rândul lor actele "puterii executive" în raporturile sale cu cetăţenii erau divizate în două categorii: actele de autoritate şi actele de gestiune.

În raport cu întreaga literatură juridică interbelică şi în concepţia lui P.Negulescu noţiunea de act administrativ viza în primul rând sensul formal al acesteia şi evocă actele juridice ale autorităţilor administrative fără a se insista foarte mult însă asupra regimului juridic de putere în care erau emise. În acest sens, actul administrativ era văzut ca o specie a actelor de autoritate ale organului statului, iar actele administrative de gestiune erau o specie a actelor de drept privat, chiar în ipoteza în care sunt emise de organe administrative ale statului.