Orezul

1.0 Introducere

Orezul ocupă pe glob locul doi ca suprafaţă cultivată (după grâu) locul doi la producţia medie (după porumb) şi locul trei (după grâu şi porumb) la producţia totală de cereale a lumii. In ceea ce priveste importanţa orezului din punct de vedere alimentar, boabele de orez au o valoare alimentara foarte ridicata datorita coeficientului mare de digestibilitate, fiind complet asimilată de organism (maxim 2,0 – 2,5 ore de la consumare), avand o mare valoare nutritiva si cele mai multe calorii. Orezul are foarte multe întrebuinţări şi anume : se foloseşte în hrana oamenilor, sub formă de boabe fierte-pilaf şi alte mîncăruri.Din orez se face griş, crupe, făină, amidon, alcool, etc. Scrobeala de orez se foloseşte pentru aprecierea ţesăturilor.Crupele de orez reprezintă un produs dietetic de înaltă valoare, iar zeama de orez se foloseşte ca medicament. Deşeurile de orez care se obţin de la curăţirea boabelor se folosesc in hrana animalelor şi in special a vacilor de lapte. Paiele de orez se folosesc la fabricarea hîrtiei de calitate suprioară , pentru diferite împletituri ca: pălării, sandale, coşuri, funii, etc. Ele mai pot fi folosite pentru hrana vitelor şi drept combustibil. Din plevele rămase de la decorticare orezului se poate fabrica celuloza. Din embrionul orezului se extrage un ulei întrebuinţat la fabricarea lumînarilor şi săpunului. Din făina de orez se prepară fitina, un produs foarte mult întrebuinţat in farmacie. Pentru consumul obişnuit se folosesc boabele care la fierbere se umflă şi nu se prefac intr-o masa cleioasă. Sînt soiuri de orez cu bobul făinos şi sticlos. Soiurile ce au bobul făinos dau la fierbere o masă cleioasă, din cauza conţinutului ridicat în dextrină. Soiurile cu endospermul sticlos nu se prefac într-o masă cleioasă; spaţiile dintre grăunţii de amidon sînt pline cu substanţe proteice.

1.1 Situaţia culturii de orez:

-situaţia pe glob (F.A.O):

Orez 2005 2006 2007

Suprafaţa recoltată ha 154,83 mil 155,79 mil 155,81 mil

Producţia (t) 632,27 mil 641,63 mil 659,59 mil

-situaţia in Europa (F.A.O):

Orez 2005 2006 2007

Suprafaţa recoltată ha 576.278 591.236 598.875

Producţia (t) 3,3 mil 3,4 mil 3,5 mil

-situaţia in Romînia (F.A.O):

Orez 2005 2006 2007

Suprafaţa recoltată ha 3.394 5.583 8.088

Producţia (t) 14.251 18.420 14.251

DATE PRIVIND DINAMICA PRODUCTIEI

- perioada 2001- 2009

OREZ U.M. 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Suprafaţa mii ha 1,2 0,5 0,1 1,2 3,9 5,6 8,4 9,9 10,7

Producţie medie kg/ha 1263 1284 2410 4006 3634 3119 3263 4933 6251

Producţie totală mii to 1,5 0,6 0,3 5,0 14,3 18,4 27,5 48,9 67,0

2001-2007 - Date din Anuarul Statistic al României

2008 - Date I.N.S.

2009 - Date operative MAPDR la data de 25.11.2009, recoltatul orezului nu s-a finalizat *

DATE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCTIEI

- Orezul se cultiva pe suprafete mari in cadrul societatilor comerciale din judetele: Ialomita, Braila, Constanta,Teleorman,Olt,Dolj, Timissi Bihor;

- pentru uscarea si depozitarea orezului SC Rissi Romuno cu o capacitate de 15.000 tone;

- pentru selectionarea, prelucrarea orezului brut si ambalarea orezului -SC Rissi Milling cu o capacitate de orez albit de 6 tone/ora;

- pentru cercetari stiintifice sunt statiunile de cercetare si dezvoltare agricola de la Oltenita, jud.Calarasi si Braila, jud. Braila subordonate Institutului National de Cercetare Dezvoltare Agricola Fundulea, jud. Calarasi;

- lista soiurilor de orez se regaseste in Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania si in Catalogul Comunitatii Europene