Biblioteca

Organizarea Ameliorativa a unei Pajisti Permanente Degradate din Zona Falticeni, Judetul Suceava

Valoare:

6 puncte*

Marime:

109.11Kb

Pagini:

40

Nota:
8 Organizarea Ameliorativa a unei Pajisti Permanente Degradate din Zona Falticeni, Judetul Suceava, 8 out of 10 based on 1 rating
Contine fisiere:

doc


Domenii:

Agronomie


Profesor Indrumator / Prezentat Profesorului:

Vîntu Vasile

* de la numai 2.66 Lei, cumparand puncte sau poti obtine puncte daca postezi documente (vezi detalii)
Orice document downloadat sau uploadat este adaugat in Biblioteca Mea

Fisiere arhiva: (1)

  • Organizarea Ameliorativa a unei Pajisti Permanente Degradate din Zona Falticeni, Judetul Suceava.doc
Vezi informatii descarcari anterioare

Din cuprins:
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL I
CADRUL NATURAL 3
CAPITOLUL II
MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂTIRE A PAJISTILOR 6
2.1. Măsuri de suprafată 6
2.2. Măsuri radicale 19
CAPITOLUL III
ÎNFIINTAREA DE PAJISTI TEMPORARE ÎN LOCUL PAJISTILOR PERMANENTE DEGRADATE 20
CAPITOLUL IV
FOLOSIREA PAJISTILOR PRIN PĂSUNAT 26
4.1. Sisteme de păsunat 26
4.2. Tehnica păsunatului 28
4.3. Măsuri pentru organizarea păsunatului rational 30
CAPITOLUL V
APLICATII PRACTICE 35
CONCLUZII 39
BIBLIOGRAFIE 40

Extras din document:

INTRODUCERE
Patrimoniul pastoral al tării noastre, alcătuit din peste 4,9 milioane hectare, constituie un însemnat potentia de resurse naturale pentru dezvoltarea economică, prin contributiile ce le poate aduce la sustinerea sectorului zootehnic, furnizând două importante categorii de nutreturi pentru baza furajeră, masă verde si fân, de bună calitate si la un pret de cost redus. Din punct de vedere al suprafetei ocupate cu pajisti permanente, România se situează pe locul al 5-lea în Europa, însă nu se poate spune acelasi lucru despre starea de întretinere si productivitatea acestor pajisti, precum si despre calitatea furajelor obtinute.
Starea actuală a pajistilor din România a fost influentată profund de practicile praticole anterioare, dar si din perioada actuală, deoarece, după 1990, o mare parte dintre acestea au fost utilizate nerational sau abandonate, inputurile fiind nesemnificative sau nule, iar numărul de animale care folosesc pajistile a scăzut. De asemenea, au apărut conditii favorabile pentru răspândirea unor specii cu caracter invaziv, care dăunează vegetatiei valoroase initiale, unele chiar jungând să domine în covorul vegetal.
Tendinta actuală a cercetărilor în ceea ce priveste pajistile permanente este de a mentine biodiversitatea fitocenotică a acestora chiar dacă productiile obtinute nu sunt foarte apropiate de potentialul lor biologic.
Pornind de la imensele suprafete ocupate de pajisti pe glob si de la potentialul acestora de productie, este clar că ele constituie o rezervă enormă de hrană pentru omenirea viitoare. Marea importantă a pajistilor revine din faptul că sunt o sursă de hrană pentru animalele domestice, mare parte din hrana acestora trebuind să fie asigurată de pajisti. În acelasi timp, sunt habitat si sursă de hrană pentru animalele sălbatice. Majoritatea animalelor terestre, indiferent de pozitia lor în lantul trofic îsi au sursa primară de hrană în iarba pajistilor. De aceea, se consideră că pajistea este asigură supravietuirea si perpetuarrea multor specii sălbatice.
Pajistile reprezintă un mijloc eficace de prevenire si combatere a eroziunii deoarece pământul acoperit cu iarbă are o capacitate mult mai mare de a retine apa. Se cunoaste faptul că sub telina pajistilor primare s-au format cele mai fertile soluri, aceasta datorită atât rădăcinilor ierburilor care, fasciculate fiind, leagă particulele de sol în agregate, îmbogătindu-le în substante organice, cât si a bacteriilor fixatoare de azot din nodozitătile leguminoaselor care, îmbogătind solul în azot, sporesc fertilitatea acestora.
CAPITOLUL I
CADRUL NATURAL
Bogătia si varietatea elementelor componente ale mediului fizic al judetului Suceava atestă o anumită dărnicie a naturii, concordantă din mai multe puncte de vedere cu structura cadrului natural al întregii tări.
Teritoriul judetului de desfăsoară între 24°57’ - 26°40’ latitudine estică si 47°4’33’’ - 47°57’31’’ latitudine nordică.
Pozitia nordică în cadrul tării determină, aici, un caracter mai răcoros al climei, cu tot ansamblul de consecinte asupra structurii peisajului natural. Pozitia pe longitudine atrage după sine predominarea influentelor climatice care caracterizează ecosistemele din jumătatea estică a tării.
Raportat la marile unităti geografice ale tării, teritoriul judetului se suprapune partial Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei.
De la est către vest, relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine, tipurile de forme orientându-se în fâsii cu directie nord-sud si, în general, paralele între ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire în regiunea muntoasă.
În ansamblu, teritoriul judetului cuprinde două importante unităti de relief:
- Regiunea muntoasă;
- Regiunea de podis.
Regiunea muntoasă este alcătuită din masive, grupe de masive si complexe de culmi, separate între ele prin culoare adânci si arii depresionare: masivele Suhard si Călimani, muntii Pietrosu Bistritei, masivele Giumalău – Rarău, Obcina Feredeului, Obcina Mare, muntii Stânisoarei, Depresiunea Dornelor, culoarul depresionar Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc – Gura Humoului.


    Comentarii:

    Facultatea de Agricultura



    Documente similare:
    Preview document similar
    Cultura Pajistilor si a Plantelor Furajere
    Proiectul contine 25 pagini in format doc cu o marime totala de 53.15 KB.
    Preview document similar
    Proiect de An la Cultura Pajistilor si a Plantelor Furajere
    Proiectul contine 61 pagini in format doc cu o marime totala de 95.39 KB.
    Preview document similar
    Producerea si Conservarea Furajelor
    Cursul contine 108 pagini in format pdf cu o marime totala de 899.53 KB.
    Preview document similar
    Imbunatatirea si Folosirea unei Pajisti din Zona Premontana
    Proiectul contine 49 pagini in format doc cu o marime totala de 103.31 KB.
    Preview document similar
    Cultura Pajistilor si a Plantelor Furajere
    Proiectul contine 39 pagini in format docx cu o marime totala de 104.67 KB.
    Preview document similar
    Studiul Pajistilor din Interfluviul Timis-Bega - Studiu de Caz...
    Licenta contine 60 pagini in format doc cu o marime totala de 23.26 MB.
    Carti recomandate:
    Sanda Vasile, Popescu Aurel, Barabas Neculai, Bandiu Constantin
    Cercetarile intreprinse de colectivul de Ecologie terestra din cadrul Institutului de Biologie al Academiei Romane, in bazinul superior al Prahovei (masivul Bucegi si zonele limitrofe) au avut in vedere multiple aspecte legate de biodiversitatea ecosistemelor lemnoase si ierboase, starea actuala si functionalitatea acestora precum si gradul de... citeste tot