Poziția Județului Argeș în cadrul regiunii de sud

Introducere

Bun venit in Argesul milenar, acolo unde s-a zamislit cea mai frumoasa legenda a constructiei fara de moarte - cea a Mesterului Manole, unde s-a format poporul roman si unde s-a intemeiat statul feudal Tara Romaneasca, unde si-au avut resedinta cei mai vestiti domnitori valahi si de unde au pornit oameni de seama ai istoriei si culturii neamului romanesc

Traditionala ospitalitate romaneasca, alaturi de frumusetea plaiurilor argesene si de atractivitatea potentialului economic, constituie argumente de necontestat in favoarea inscrierii judetului ARGES pe harta prioritatilor, inclusiv de natura investitionala, a viitoriilor nostri parteneri interni si externi.

CAPITOLUL 1

1.1 Incadrarea judetului Arges in regiunea corespunzatoare

Judetul Arges face parte din Regiunea Sud Muntenia alaturi de judetele Prahova, Calarasi, Dîmbovita, Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Regiunea Sud este situata în partea de sud a României, având o suprafata de 34.453 km2 (14.45 % din suprafata României), corespunzatoare judetelor Arges, Calarasi, Dâmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman. În partea de sud, regiunea se învecineaza cu Bulgaria. Relieful regiunii este caracterizat de predominanta formelor de relief de joasa altitudine: câmpii si lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% si doar 9,5 % munti.

Populatia totala a celor sapte judete componente era, în 2005, de 3.342.042 locuitori, reprezentând 15,4% din populatia României. Densitatea populatiei este de 96,6 loc/km2, valoare superioara mediei pe tara (90,7 loc/km2). Gradul de urbanizare este de 41,7%, sub media pe tara, explicabil prin faptul ca, exceptând judetul Prahova, majoritatea populatiei traieste în mediul rural.

Regiunea Sud are o retea de localitati alcatuita din 48 de orase (din care 16 municipii), 517 comune si 2018 de sate. Cele mai multe orase (32) au sub 20.000 de locuitori, multe dintre acestea cu o infrastructura deficitara, apropiata de cea a zonelor rurale. Numai 2 orase au peste 100.000 de locuitori (Ploiesti si Pitesti

1.2 Pozitia geografica si suprafata judetului Arges

Judetul Arges este situat in bazinul Argesului Superior cu vecini la nord, creasta muntilor Carpati, talonat de judetele Sibiu si Brasov, iar la sud, imparte campia Gavanul Burdea cu judetele Teleorman, Olt, urmand cumpana de ape pe latura de vest a judetului Valcea, dintre bazinele Oltului, Argesului si Vedea. Dinspre rasarit, vecini de pe culmile masivului Leaota, pana la sud cu judetul Dambovita, cotat ca Mica Romanie, Argesul, nume luat de la raul ce-l strabate, are o forma alungita pe linia nord-sud, acoperind 2,9% din suprafata tarii, fiind al 11-lea in ordinea marimii dintre judete. De la nord la sud, regasim toate cele trei forme de relief: munti, dealuri, campii, cu mentiunea ca zona, de peste 50% este ocupata de dealuri, muntii impartind cu campia restul teritoriului. Teritoriul judetului cuprinde doua bazine hidrografice: Bazinul Arges, in zona muntoasa si cea deluroasa si Bazinul Vedea, in zona deluroasa si cea de campie.

Judeţul Argeş dispune de o economie bine dezvoltată şi diversificată, rezultat al eforturilor depuse de autorităţile locale pentru modernizare şi performanţă, inclusiv pentru asigurarea unui climat de afaceri atractiv. A fost astfel atras un flux substanţial de investiţii, atât din sectorul privat intern, cât şi din cel extern, care a vizat deopotrivă industria, agricultura şi serviciile. La nivel naţional, judeţul Argeş ocupă locul patru, din punctul de vedere al creşterii economice.

Pozitia geografica si relieful înconjurator care îl protejeaza de influenta vânturilor din vest si est, asigura judetului o clima temperat-continentala cu ierni blânde. În ceea ce priveste temperaturile extreme înregistrate la Statia de Observare Pitesti amintim: -19,4oC (26 ianuarie 2000) si 39,8 oC (4 iulie 2000). Pe lânga mari variatii de temperatura, exista si mari diferente în ceea ce priveste cantitatea de precipitatii de la 684,1 litri/mp în anul 1996, la 441,4 litri/mp în anul 2000 înregistrata la Statia de Observare Pitesti.

ea mai mare parte a teritoriului judetului se gaseste in bazinul superior al raului Arges, de la care a luat numele si pe care il pastreaza de la inceputuri si pana acum. In zona de munte si de deal se intalnesc o multitudine de lacuri glaciare cat si lacuri artificiale.

Flora, fauna si solul sunt caracteristice unui climat temperat si formelor de relief intalnite aici. Pentru a proteja cateva din speciile rare de fauna si flora, cat si cateva elemente valoroase de peisaj, acestea au fost declarate monumente ale naturii si sunt protejate in rezervatii naturale. Printre ele, cea mai importanta este rezervatia de flora si fauna Piatra Craiului. Elementele naturale, locurile istorice si liniile moderne de comunicatie, fac din judetul Arges o zona turistica de nivel national.

Structura administrativa a judetului Arges

Judetul Arges are o suprafata de 6801 kmp si o populatie de aproape 676000 de locuitori, care isi gasesc locul de trai in trei municipii, patru orase si 95 de comune. Suprafaţa judeţului Argeş reprezintă 2,9 % din suprafaţa totală a ţării, iar locuitorii sunt distribuiţi în trei municipii (Piteşti, Câmpulung-Muscel şi Curtea de Argeş), patru oraşe (Mioveni, Topoloveni, Costeşti şi Ştefănesti) şi 95 de comune. Consiliul Judeţean Argeş coordonează activitatea celor 102 unităţi administrativ-teritoriale (3 consilii municipale, 4 consilii orăşeneşti, 95 consilii comunale).

Reşedinţa de judeţ este municipiul Piteşti, (cunoscut şi sub numele de “Oraşul lalelelor”). Această localitate este reprezentativă în ceea ce priveşte împletirea valorilor tradiţionale cu aspiraţiile europene ale comunităţii româneşti.

1.4 Programe de care a beneficiat judetul.

Pentru a se putea dezvolta, autoritatile judetul Arges au elaborat anumite proiecte, prin care solicita finantare. Unele dintre aceste proiecte au fost finantate prin anumite proiecte de pre-aderare sau post-aderare.

Protectia mediului constituie obligatia si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice. Agentia de Protectie a Mediului Arges are atributii privind protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice, dezvoltarea si administrarea retelei de arii protejate, apararea împotriva calamitatilor naturale si accidentelor, aplicarea ferma a legislatiei de mediu, dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apa, gesiunea deseurilor urbane si industriale.

1.3.1 Calitatea apei:

In domeniul calitatii apei, Consiliul Judetean a sprijinit financiar, prin asigurarea cofinantarii, proiectele de realizare a statiilor noi de epurare finantate prin programul SAPARD) si de asemenea proiectul finantat prin Programul PHARE 2000 – CES - construirea unor statii de epurare a apelor uzate folosind procedee tehnologice moderne de epurare biologica, colectarea apelor uzate realizându-se printr-un sistem separativ de canalizare - si Valenii de Munte pentru modernizarea statiei de epurare (treapta mecanica si biologica) existenta, prin reabilitarea constructiilor si instalatiilor aferente, instalarea unui sistem de aerare pneumatica la bazinul de aerare, amenajarea unui laborator de analize fizico-chimice si bacteriologice.

Consumul pentru populatie are valori considerabile, comparabile cu cele pentru industrie, cunoscuta fiind densitatea mare a populatiei, numarul mare de localitati din judet si turismul bine reprezentat. Dintre consumatorii industriali, cea mai reprezentativa este petrochimia. Faptul ca ponderea în judet o reprezinta industria petrochimica, conduce la numeroase problem legate de gospodarirea apelor, în general, si de poluarea acestora în particular. Activitatea obiectivelor din petrochimie a dus, înca de la punerea lor în functiune la deteriorarea calitatii apei din pânza freatica din zonele adiacente, aceasta devenind improprie utilizarii ca resursa de apa. Totodata, evacuarea apelor uzate de la unitatile petrochimice afecteaza calitatea receptorilor acestora.

Dezvoltarea turistica în zonele muntoase din nord, mai ales pe Valea Argesului se afla în directa relatie cu resursele de apa, atât în ceea ce priveste asigurarea cerintei, cât si a calitatii cursurilor de apa din zona.