Prezentarea întreprinderilor mici și mijlocii din Județul Vrancea, cu referire la cele agricole

INTRODUCERE

DEFINIREA SI ROLUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII

Pentru a înţelege mai profund fenomenul ÎMM este necesară analiza acestuia sub aspect teoretic. În practica şi teoria economică nu există o definiţie a ÎMM, diferă chiar şi termenul utilizat. Astfel, în ţările Uniunii Europene este frecvent utilizat conceptul de „întreprinderi mici şi mijlocii” (ÎMM), în ţările anglo-saxone – „micul business’’, în Federaţia Rusă şi Ucraina – „antreprenoriatul mic”. În Republica Moldova se utilizează atât termenul de „micul business”, cât şi cel de „ÎMM”.

Însă indiferent de noţiunea utilizată, drept criterii de bază în identificarea ÎMM sunt consideraţi: numărul angajaţilor, mărimea activelor, volumul producţiei realizate pe domenii de activitate sau o combinare a acestor criterii.

IMM-urile au rolul de a contribui la imbunatatirea mediului concurential; prin dimensiunile lor reduse si prin numarul mare, IMM-urile accentueaza caracterul de atomicitate al pietei, diminuand puterea intreprinderilor de a influenta.

Capacitatea IMM-urilor de a stimula concurenta, slabeste pozitiile de monopol ale marilor intreprinderi, reducand posibilitatile acestora de a creste preturile si de a fi ineficiente in ceea ce priveste combinarea factorilor de productie.

Intensificarea caracterului concrential este amplificata de o puternica individualizare a produselor si serviciilor oferite de IMM si de eficienta activitatii desfasurate.

IMM-urile se dovedesc a fi cel mai important generator de noi locuri de munca.

Importanţa ÎMM în economia ţărilor dezvoltate:

• Stimularea creşterii producţiei şi economiei;

• Contribuţia la crearea noilor locuri de muncă;

• Diversificarea produselor şi serviciilor pe piaţă;

• Îmbunătăţirea calităţii produselor şi satisfacerea cererii consumatorilor;

• Autorealizarea diferitor persoane, asigurându-le libertatea economică;

• Creşterea bunăstării populaţiei;

• Direcţie investiţională profitabilă şi iniţiată din sursele proprii;

• Ajustarea rapidă a sortimentului produselor şi serviciilor la cererea pieţei;

• Educarea spiritului de întreprinzător;

• Formarea clasei mijlocii de proprietari, care ar asigura stabilitatea în societate.

I. DESCRIEREA JUDETULUI VRANCEA

- DATE GENERALE -

Asezare: Judetul Vrancea , simbol VN, este situat in zona Carpatilor de curbura, la limita Munteniei cu Moldova, si este vecin cu judetele: Covasna, Bacau, Vaslui, Galati, Braila, Buzau.

Date generale

- Populatie: 391.322 locuitori

- Suprafata: 4.857 kmp

- Localizare: in partea de sud-est a tarii

- Orase: Focsani (resedinta de judet), Adjud, Marasesti, Odobesti, Panciu.

Judetul Vrancea are cinci orase (Focsani (100.000 locuitori), Adjud, Panciu, Marasesti si Odobesti), 59 de comune si 331 sate.

Padurile, care acopera aproape 38 % din suprafata judetului Vrancea, reprezinta una dintre cele mai importante bogatii ale sale. Agricultura este bine dezvoltata; intreaga suprafata agricola cuprinde peste 255.284 ha, dintre care terenul arabil ocupa 146.792 ha, podgorii peste 35.000 ha, livezi 4.654 ha si paduri 191.792 ha.

In judet de gasesc 678 institutii educationale, dintre care 20 sunt licee. De asemenea mai sunt 276 biblioteci publice, noua muzee si patru sali de cinema.

Judetul Vrancea ofera numeroase posibilitati de drumetie si odihna: statiunea Soveja, cunoscuta pentru cel mai ozonat aer din tara, valea Putnei – Lepsa si podgoriile si beciurile domnesti de la Panciu si Odobesti.