Produse Sericicole

1 Capitolul I

1.1 ISTORIC

Incepand din cele mai vechi timpuri si pana in epoca moderna ,baza de materii prime textile a fost formata practic numai din fibre naturale , ca cele de lana , bumbac , in ,canepa si altele . Din aceste fibre filabile s-au obtinut , mai intai prin toarcere si mai tarziu prin filare , utilizand masini adecvate , fire alcatuite din fibre de lungimi relativ mici .

Paralel cu fibrele filabile , mentionate mai sus , omul a gasit in natura o alta materie prima textile , care nu necesita o filare propriu – zisa , aceasata este matasea naturala sau borangicul . Caracterizata prin mare finite , rezistenta mecanica buna si o stralucire deosebita , aceasta materie prima face parte din seria fibrelor proteice naturale , alaturi de lana , paruri etc.

Matasea naturala este elaborata sub forma filamentara de larvele unor fluturi , capabile de a “ fila “ fibre foarte fine din filamente deosebit de lungi . Acestea sunt transformate prin asamblare si rasucire , in fire de matase, care constituie materie prima pentru sectiile de tricotaje si tesatorii de matase naturala. Aceste fire filamentare se diferentiaza de firele rezultate mecanice ale fibrelor relative scurte , prin accea ca in alcatuirea lor intra filamente de lungimi foarte mari , ajungand practic pana la 600 – 800 m sau chiar mai mult. Patria matasii naturale o reprezinta China . Cercetari istorice si arheologice au pus in evidenta faptul ca in jurul oraselului chinez Shengze din regiunea Wuxian , provincial Jiangsu , locuitorii acestor meleaguri cultivau duzi si cresteau viermi de matase , cunosteau mestesugul obtinerii firelor si tesaturilor din matase naturala.

In apropiere de oraselul Shengze s-au gasit obiecte de ceramica neagra atribuite erei neolitice , pe care figureaza viermele de matase .In provincia Zhenjiang din regiunea Wuxing s-au descoperit articole confectionate din matase naturala , carora li se atribuie o vechime de 4700 ani.Aceste date atesta ca preocuparile privind obtinerea matasii naturale prin exploatarea viermilor de matase , sunt foarte vechi.

Tinand seama ca era neolitica incepe cu circa 6000 ani inaintea erei crestine se poate aprecia ca preocuparile chinezilor in vederea obtinerii matasii naturale depasesc 6000 ani , iar localitatea Shengze este cunoscuta sub numele de oraselul antic al matasii. In timpul dinastiei Tang ( 618 – 907 e.n. ) matasurile de aici erau trimise ca tribute spre China Centrala.

In estul oraselului Shengze exista un templu construit in ultimii ani ai dinastiei Ming ( 1522 – 1566 ) , in sala caruia , in locul statuiei lui Budha , se afla o statuie care reprezinta o femeie ce tine in maini doua mari gogosi de matase . Se spune ca aceasta femeie era prima crescatoare de viermi de matase , motiv pentru care templul respective purta numele de “ Zeita cu viermi de matase “ .

In secolul al XIV – lea , in acest orasel se ajunsese la peste 8000 razboaie de tesut matase , iar productia anuala atingea 2.700.000 metri liniari de matase.

Matasurile din Shengze s-au impus prin calitatile lor deosebite : usoare, moi si vaporoase , care le confera atributele sortimentelor de lux.

Dupa parerea cunoscutului specialist francez dr. ing. Paul Rochas , matasea naturala a existat inaintea existentei omului si inaintea aparitiei oilor.Parerea se bazeaza pe faptul ca fluturele de matase de dud , din specia Bombyx mori , face parte din clasa mare a Insectelor , ordinal lepidopterelor , familia Bombicidae , isi are originea in timpurile preistorice .

Arta cresterii viermilor de matase si utilizarea matasii este atribuita tinerei printese chinezeSi-Ling-Schi , principala dintre sotiile celebrului imparat Hoang-Ti sau Galben Imparat ( 2699 – 2599 ). Exista parerea ca viermele de matase a fost observat prima data de Lai Tsu , fiica cea mai mica a imparatului Hoang-Ti.

La sugestia unui sfetnic batran , printesa Lai – Tsu s-a culcat langa tulpina unui dud batran, cu o coroana bogata , unde fosnete deosebite i-au atras atentia .Ea a zarit o omida neobisnuita , cenusie , care manca frunze de dud.

La lumina razelor solare ea observa si un fir neobisnuit de subtire si stralucitor , care venea din gura omizii , era firul viermelui de matase .

Aproximativ in anul 2640 inaintea erei crestine , printesa Si- Ling-Schi a depanat pentru prima data firul minunat al unui cocon salbatic, gasit sub un dud. Cele mai multe surse bibliografice indica anul 2640 ca prima data a folosirii matasii naturale de catre printesa Si-Ling-Schi,exista insa si parerea ca acest an ar fi 2602. Ea a introdus cultivarea duzilor , cresterea viemilor de matase din specia Bombyx mori si depanarea matasii pe mosoare .

In anul 2640 i.e.n. s-a inventat vartelnita pentru matase de catre imparateasa Si-Ling-Schi. Ea a observat ca in apa clocotita , gogosile viemilor de matase se desfac in filamente , transformabile in fire .

Literatura clasica chineza a manifestat un interes deosebit pentru viermii de matase si pentru inventarea razboiului de tesut matase. Exemplu imparatesei Si-Ling a fost continuat cu atentie de alte familii regale si nobile , dezvotandu-se sericicultura in China . Stofele de matase au fost folosite de aristocratia vechii Chine ca mijloc de schimb.