Biblioteca

Proiect Infiintare a unei Plantatii Viticole de Struguri de Masa

Valoare:

7 puncte *

Marime:

1,51 Mb

Pagini:

29

Nota:
8Proiect Infiintare a unei Plantatii Viticole de Struguri de Masa, 8 out of 10 based on 1 rating
Contine fisiere:

docx


Domenii:

Agronomie


Profesor Indrumator / Prezentat Profesorului:

Anca Babes

* de la numai 2.86 Lei, cumparand puncte sau poti obtine puncte daca postezi documente (vezi detalii)
Orice document downloadat sau uploadat este adaugat in Biblioteca Mea
Vezi informatii descarcari anterioare

Din cuprins:
1. Tema proiectului.
2. Situaţia geografică si administrativă.
2.1. Istoric.
2.2. Aşezarea geografică si limite.
2.3. Analiza reliefului.
2.4. Particularităţi climatice.
2.5. Particularităţi hidrografice.
2.6. Vegetaţia.
2.7. Populaţia.
2.8. Activităţi economice.
2.9. Istoricul agriculturii pe raza comunei Ostrov.
3. Alegerea soiurilor roditoare.
3.1. Muscat Perla de Csaba.
3.2. Muscat de Hamburg.
3.3. Cardinal.
3.4. Afuz Ali.
4. Alegerea portaltoilor.
4.1. Berlandieri X Riparia Selecţia Oppenheim 4.
4.2. Riparia Gloire.
5. Calcularea suprafeţei şi necesarul de viţe de vie.
5.1. Suprafaţa schiţei.
5.2. Coeficientul de transpunere.
5.3. Toleranţa.
5.4. Abaterea sau eroarea.
5.5. Calcularea pantei.
5.6. Transpunerea laturilor pe foaie milimetrică.
5.7. Calcularea suprafeţei utile.
5.8. Calcularea necesarului de viţe de vie.
5.9. Calcularea cotei de asigurare.
6. Împărţirea terenului.
7. Devize.
7.1. Deviz aferent construcţiilor si amenajării.
7.2. Deviz general de cheltuieli.
8. Calcularea eficienţei economice.
8.1. Investiţia totală.
8.2. Investiţia la hectar.
8.3. Producţia medie la hectar.
8.4. Timp de funcţionare.
8.5. Suprafaţa utilă.
8.6. Cota de amortizare.
8.7. Producţia totală de struguri.
8.8. Producţia globală.
8.9. Cheltuieli materiale.
8.10. Venit net anual.
8.11. Termen de recuperare.
8.12. Viteza de recuperare.
8.13. Cost de producţie/unitate de produs.
8.14. Profit.
8.15. Rata profitului.
9. Fişe tehnologice:
9.1. De înfiinţare a culturii
9.2. Anul I al culturii
9.3. Anul II al culturii
9.4. Anul III al culturii
9.5. Anul IV al culturii
9.6. Anul V al culturii

Extras din document:

1. TEMA PROIECTULUI
Înfiinţarea unei plantaţii viticole, cu suprafaţa de 32 ha, pentru obţinerea de struguri de masa, cu ststem de conducere înalt. Plantaţia se înfiinţează în podgoria Ostrov, din centrul viticol Ostrov.
Soiurile de viţă de vie care se vor cultiva sunt următoarele:
• Muscat Perla de Csaba
• Cardinal
• Muscat de Hamburg
• Afuz Ali
Portaltoii utilizaţi sunt următorii:
• Riparia Gloire
• Berlandieri X Riparia Selecţia Oppenheim 4
2. SITUAŢIA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ
2.1. Istoric
În istoria ţinutului românesc de la Marea Neagră, regiunea sud-dunăreană deţine un loc aparte. Victor Henric Baumann, în lucrarea sa "Ferma romana din Dobrogea", aminteşte de căldurile excesive şi precipitaţiile reduse, pădurile puţine şi izolate, vegetaţia tipică de stepă şi silvostepă, cernoziomurile levigate şi degradate. Cu toate acestea, locurile îşi au propriul lor farmec, iar oamenii au foarte multe de povestit oricui ar vrea să-i asculte. În acest spaţiu ,în colţul lui cel mai sud-vestic, se află una dintre localităţile româneşti, cu o existenţă şi o evoluţie în timp deosebită: Ostrov.
2.2. Aşezarea geografică şi limite
Localitatea Ostrov (judeţul Constanţa) este aşezată în extremitatea sud-vestică a Dobrogei. Ea este încadrată in unitatea fizico-geografică a Podişului Dobrogei de Sud, subunitatea Podişului Oltinei, fragmentat de văi scurte, adânci şi terminate prin limane fluviatile la vărsarea în Dunăre – Limanul Bugeac.
Satul Ostrov este delimitat la nord de braţul dunărean Ostrov pe o lungime de cca. 17 km, în sud-vest de satul Almălău, în sud-est de satul Bugeac. Legătura satului cu reşedinţa de judet, municipiul Constanţa, se face prin DN3, iar cu judeţul Călăraşi, prin traversarea Dunării cu feribotul la Punctul de trecere Ostrov-Regie şi Chiciu–Călăraşi.
Comuna Ostrov include un număr de 6 sate, care depind de ea din punct de vedere administrativ. Aceste sate sunt Almălău – 4 km, Bugeac- 5km, Galiţa- 9km, Gârliţa –15 km şi Esechoi- 21 km, fiind legate de centrul de reşedinţă al comunei- Ostrov, prin drumuri modernizate.
2.3. Analiza reliefului
Relieful Ostrovului se caracterizează prin altitudini maxime de 120-150 m în Dealul Parapet şi Dealul Esechioi, cu văi înguste fragmentate de torenţi - Valea Gagea - la nord, Valea Caldă - în sud-est, Stutină Vodă în vest, care se varsă fie în Lacul Bugeac, fie în Dunăre.
Datorită faptului că relieful are un aspect vălurit, la care se adaugă ploile cu caracter torenţial, văile respective au aspect neregulat şi haotic, acest lucru contribuind la scoaterea acestor suprafeţe din circuitul agricol. Deseori se produc alunecări de teren din cauza reliefului în pantă şi a rocilor argiloase – alunecarea de teren din punctul La Piatră.
Ca măsuri de evitare a proceselor actuale de modelare a reliefului: alunecări de teren, eroziuni torenţiale, prăbuşiri de versanţi, la care se adaugă intervenţia neraţională a omului, se impune luarea unor măsuri de ordin practic concretizate în:
• terasarea versanţilor dealurilor şi plantarea acestora cu viţă-de-vie şi pomi fructiferi (S. C. Ostrovit S. A. şi terenurile particulare);
• reîmpăduririle cu specii autohtone a terenurilor în cauză;
• plantaţii cu salcâm în bazinul de recepţie al râurilor;
• construcţia de baraje pe văile torenţiale.
În ultimii ani prin trecerea terenurilor în proprietate particulară, tot mai multe terenuri au fost valorificate prin luarea măsurilor menţionate mai sus, lucru ce a contribuit la eficientizarea agriculturii şi silviculturii din zonă.
2.4. Particularităţi climatice
Clima Podişului Dobrogei de Sud prezintă anumite particularităţi determinate de poziţia geografică - între Dunăre în vest şi Marea Neagră în est - cât şi datorită componentelor fizico-geografice ale teritoriului.
Regiunea aflată în studiu suferă vara de influenţa maselor de aer anticiclonal din Azore şi cele mediteraneene cu aer tropical nord-african, ce aduc secetă, timp senin şi temperaturi ridicate. Iarna, anticiclonul siberian aduce mase de aer subpolar continental, ce produc scăderi mari de temperatură, crivăţul fiind vântul dominant al zonei.
Temperatura medie anuala este cuprinsă intre valorile: 11,4 °C - 11,8 °C.
Ca şi consecinţă a încălzirii climatice globale, valoarea temperaturilor maxime pe timpul verii, a crescut pana la 34 °C la umbră. Tot din această cauză au apărut şi fenomene climatice necunoscute acestei zone, tornadele, neproducând însă pagube materiale majore.
Ca o verigă importantă a circuitului apei în natură, regimul precipitaţiilor atmosferice din zona cuprinde valori de 450-500 ml/m² pe an.
Iernile din Ostrov sunt secetoase, stratul de zăpadă este subţire si discontinuu, acest lucru punând în pericol suprafeţele însămânţate cu cereale. Prin aşezarea sa geografică pe malul drept al braţului Ostrov al Dunării, localitatea beneficiază de un climat mai dulce în comparaţie cu celelalte zone ale judeţului. În consecinţă, s-au putut înfiinţa plantaţii de plante mediteraneene


    Documente similare:
    Preview document similar
    Viticultura
    Cursul contine 63 pagini in format doc cu o marime totala de 135.17 KB.
    Preview document similar
    Obtinerea Siropului de Struguri
    Proiectul contine 18 pagini in format doc cu o marime totala de 63.33 KB.
    Preview document similar
    Strugurii
    Proiectul contine 31 pagini in format doc cu o marime totala de 1.27 MB.
    Preview document similar
    Viticultura Romaneasca - Tehnologia de Cultura a Vitei de Vie si ...
    Proiectul contine 78 pagini in format doc cu o marime totala de 107.43 KB.
    Preview document similar
    Cultura Piersicului
    Proiectul contine 88 pagini in format doc cu o marime totala de 901.09 KB.
    Preview document similar
    Caracterizarea Fitochimica si Botanica - Masline si Struguri - ...
    Proiectul contine 12 pagini in format doc cu o marime totala de 22.45 KB.
    Carti recomandate:
    Scrisa de Christina Nack
    Vita-de-vie este o planta milenara, ale carei rude indepartate - plante taratoare apartinand genului Vitis - cresteau nestingherite prin padurile luxuriante de acum 80 de milioane de ani, cu mult inainte de aparitia omului pe Pamant. Dupa ce omul a cunoscut si a imblanzit vita-de-vie in folosul sau, se poate afirma ca evolutia acestei plante s ... citeste tot
    Scrisa de Gheorghe Bernaz
    Lucrarea de fata se adreseaza indeosebi orasenilor care doresc sa-si infiinteze o vie familiala, dar care nu au suficiente cunostinte de specialitate. Rostul cartii este de a-i initia in tainele viticulturii, de a-i scoate de sub influenta paguboasa a vecinului atotstiutor. In egala masura ea se adreseaza locuitorilor de la sate care vor sa-si ... citeste tot
    Scrisa de Virgil Grecu
    Cuprins: 1. Partea introductiva; 2. Prezentarea soiurilor rezistente; 3. Infiintarea plantatiilor; 4. Intretinerea vitelor tinere; 5. Mijloace de sustinere si formele de conducere; 6. Intretinerea vitelor pe rod; 7. Soiuri rezistente in viticultura ecologica; Glosar; Bibliografie citeste tot