Proiect înființare a unei plantații viticole de struguri de masă

1. TEMA PROIECTULUI

Înfiinţarea unei plantaţii viticole, cu suprafaţa de 32 ha, pentru obţinerea de struguri de masa, cu ststem de conducere înalt. Plantaţia se înfiinţează în podgoria Ostrov, din centrul viticol Ostrov.

Soiurile de viţă de vie care se vor cultiva sunt următoarele:

• Muscat Perla de Csaba

• Cardinal

• Muscat de Hamburg

• Afuz Ali

Portaltoii utilizaţi sunt următorii:

• Riparia Gloire

• Berlandieri X Riparia Selecţia Oppenheim 4

2. SITUAŢIA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

2.1. Istoric

În istoria ţinutului românesc de la Marea Neagră, regiunea sud-dunăreană deţine un loc aparte. Victor Henric Baumann, în lucrarea sa "Ferma romana din Dobrogea", aminteşte de căldurile excesive şi precipitaţiile reduse, pădurile puţine şi izolate, vegetaţia tipică de stepă şi silvostepă, cernoziomurile levigate şi degradate. Cu toate acestea, locurile îşi au propriul lor farmec, iar oamenii au foarte multe de povestit oricui ar vrea să-i asculte. În acest spaţiu ,în colţul lui cel mai sud-vestic, se află una dintre localităţile româneşti, cu o existenţă şi o evoluţie în timp deosebită: Ostrov.

2.2. Aşezarea geografică şi limite

Localitatea Ostrov (judeţul Constanţa) este aşezată în extremitatea sud-vestică a Dobrogei. Ea este încadrată in unitatea fizico-geografică a Podişului Dobrogei de Sud, subunitatea Podişului Oltinei, fragmentat de văi scurte, adânci şi terminate prin limane fluviatile la vărsarea în Dunăre – Limanul Bugeac.

Satul Ostrov este delimitat la nord de braţul dunărean Ostrov pe o lungime de cca. 17 km, în sud-vest de satul Almălău, în sud-est de satul Bugeac. Legătura satului cu reşedinţa de judet, municipiul Constanţa, se face prin DN3, iar cu judeţul Călăraşi, prin traversarea Dunării cu feribotul la Punctul de trecere Ostrov-Regie şi Chiciu–Călăraşi.

Comuna Ostrov include un număr de 6 sate, care depind de ea din punct de vedere administrativ. Aceste sate sunt Almălău – 4 km, Bugeac- 5km, Galiţa- 9km, Gârliţa –15 km şi Esechoi- 21 km, fiind legate de centrul de reşedinţă al comunei- Ostrov, prin drumuri modernizate.

2.3. Analiza reliefului

Relieful Ostrovului se caracterizează prin altitudini maxime de 120-150 m în Dealul Parapet şi Dealul Esechioi, cu văi înguste fragmentate de torenţi - Valea Gagea - la nord, Valea Caldă - în sud-est, Stutină Vodă în vest, care se varsă fie în Lacul Bugeac, fie în Dunăre.

Datorită faptului că relieful are un aspect vălurit, la care se adaugă ploile cu caracter torenţial, văile respective au aspect neregulat şi haotic, acest lucru contribuind la scoaterea acestor suprafeţe din circuitul agricol. Deseori se produc alunecări de teren din cauza reliefului în pantă şi a rocilor argiloase – alunecarea de teren din punctul La Piatră.

Ca măsuri de evitare a proceselor actuale de modelare a reliefului: alunecări de teren, eroziuni torenţiale, prăbuşiri de versanţi, la care se adaugă intervenţia neraţională a omului, se impune luarea unor măsuri de ordin practic concretizate în:

• terasarea versanţilor dealurilor şi plantarea acestora cu viţă-de-vie şi pomi fructiferi (S. C. Ostrovit S. A. şi terenurile particulare);

• reîmpăduririle cu specii autohtone a terenurilor în cauză;

• plantaţii cu salcâm în bazinul de recepţie al râurilor;

• construcţia de baraje pe văile torenţiale.

În ultimii ani prin trecerea terenurilor în proprietate particulară, tot mai multe terenuri au fost valorificate prin luarea măsurilor menţionate mai sus, lucru ce a contribuit la eficientizarea agriculturii şi silviculturii din zonă.

2.4. Particularităţi climatice

Clima Podişului Dobrogei de Sud prezintă anumite particularităţi determinate de poziţia geografică - între Dunăre în vest şi Marea Neagră în est - cât şi datorită componentelor fizico-geografice ale teritoriului.

Regiunea aflată în studiu suferă vara de influenţa maselor de aer anticiclonal din Azore şi cele mediteraneene cu aer tropical nord-african, ce aduc secetă, timp senin şi temperaturi ridicate. Iarna, anticiclonul siberian aduce mase de aer subpolar continental, ce produc scăderi mari de temperatură, crivăţul fiind vântul dominant al zonei.

Temperatura medie anuala este cuprinsă intre valorile: 11,4 °C - 11,8 °C.

Ca şi consecinţă a încălzirii climatice globale, valoarea temperaturilor maxime pe timpul verii, a crescut pana la 34 °C la umbră. Tot din această cauză au apărut şi fenomene climatice necunoscute acestei zone, tornadele, neproducând însă pagube materiale majore.

Ca o verigă importantă a circuitului apei în natură, regimul precipitaţiilor atmosferice din zona cuprinde valori de 450-500 ml/m² pe an.

Iernile din Ostrov sunt secetoase, stratul de zăpadă este subţire si discontinuu, acest lucru punând în pericol suprafeţele însămânţate cu cereale. Prin aşezarea sa geografică pe malul drept al braţului Ostrov al Dunării, localitatea beneficiază de un climat mai dulce în comparaţie cu celelalte zone ale judeţului. În consecinţă, s-au putut înfiinţa plantaţii de plante mediteraneene