Cuprins
- Introducere 1
- II. Pădurile din ocolul silvic Agnita 3
- 2.1. Introducere 3
- 2.2. Situaţia teritorial administrativă 3
- 2.2.1. Localizarea U.P –urilor în spaţiul geografic şi
- administrativ 3
- 2.2.2. Vecinătăţi, limite, hotare 4
- 2.2.3. Terenuri ocupate cu vegetaţie forestieră situate
- în afara fondului forestier 5
- 2.3. Organizarea teritorială 5
- 2.3.1. Organizarea silvo tehnică 5
- 2.3.1.1. Constituirea şi modernizarea parcelarului şi
- subparcelarului 5
- 2.3.1.2. Baza cartografică folosită, metodee şi
- procedee de ridicări în plan utilizate
- pentru reambulare 7
- 2.3.2. Suprafaţa fondului forestier 7
- 2.3.3. Enclave 10
- 2.4. Studiul staţiunii şi al vegetaţiei 10
- 2.4.1. Elemente generale privind cadrul natural 10
- 2.4.1.1. geologie 10
- 2.4.1.2. Geomorfologie 11
- 2.4.1.3. Hidrologia 13
- 2.4.1.4. Elemente climatice 13
- 2.4.1.5. Soluri 16
- 2.4.1.6. Tipuri de staţiuni 20
- 2.4.1.7. Tipuri de păduri 22
- 2.4.2. Structura fondului de producţie şi/sau protecţie 24
- 2.4.3. Starea fitosanitară a pădurilor 25
- 2.5. Vânatul 25
- 2.6. Instalaţii de transport şi construcţii 26
- 2.6.1. Instalaţii de transport 26
- 2.6.2. Construcţii 26
- III. Aspecte privind gradaţiile de insecte defoliatoare şi alţii
- dăunători din pădurile Ocolului Silvic Agnita 27
- 3.1. Aspecte generale 27
- 3.2. Situaţoa fitosanitară a Ocolului Silvic Agnita
- pe ultimii 5 ani 27
- IV. Influenţa factorilor biotici şi abiotici dăunători, asupra stării
- de sănătate a pădurilor din Ocolului Silvic Agnita 32
- 4.1. Influenţa factorilor abiotici 32
- 4.1.1. Seceta 32
- 4.1.2. Gerul 33
- 4.1.3. Zăpada, grindina, chiciura şi poleiul 34
- 4.1.4. Vântul 34
- 4.1.5. Surplusul de căldură 36
- 4.1.6. Precipitaţiile 36
- 4.1.7. Lumina 37
- 4.1.8. Factorii edafici 37
- 4.1.9. Incendiile de pădure 38
- 4.1.10. Poluarea 39
- 4.1.11. Uscarea anormală a arborilor 40
- 4.2. Factori biotici dăunători 41
- 4.2.1. Mamifere dăunătoare 41
- 4.2.2 Păşunatul în pădure 42
- 4.2.3. Agenţii fitopatogeni şi insectele dăunătoare 42
- V. Depistarea şi aspecte privind biologia şi ecologia dăunătorilor
- ce se înmulţesc în masă în Ocolul Silvic Agnita 44
- 5.1. Aspecte generale 44
- 5.1.1. Stabilirea metodelor de lucru 44
- 5.1.1.1. Depistarea dăunătorilor 44
- 5.1.1.2. Cercetarea staţională 46
- 5.2. Depistarea şi biologia insectelor defoliatoare 46
- 5.2.1. Depistarea şi biologia speciei Tortrix viridana 46
- 5.2.2. Depistarea şi biologia speciei
- Operophtera brumata 50
- 5.3. Insecte care vatămă tulpina şi scoarţa 51
- 5.3.1. Depistarea şi biologia speciei
- Cryptorrhynchus lapathi 51
- 5.4. Insecte care vatămă rădăcinile 52
- 5.4.1. Depistarea şi biologia speciei
- Melolontha melolontha 52
- 5.4.2. Depistarea şi biologia speciei
- Gryllotalpa gryllotalpa 55 5.5. Insecte care vatămă seminţele 56
- 5.5.1. Depistarea şi biologia speciei
- Balaninus glandium 56
- 5.6. Depistarea şi biologia agenţilor fitopatogeni 57
- 5.6.1. Depistarea şi biologia speciei
- Microsphaera abbreviata 58
Extras din proiect
INTRODUCERE
În vederea asigurării unei bune dezvoltări a pădurilor, ca şi a asigurării unei producţii lemnoase valoroase, de un înalt nivel calitativ, dar şi cantitativ, este necesară o atentă supraveghere şi îngrijire din punct de vedere a stării fitosanitare. Starea fitosanitară a pădurilor depinde de intensitatea atacurilor de insecte entomofage, atacuri care duc la reducerea într-un procent însemnat creşterii anuale, reducerea procentului de lemn de lucru, distrugerea fructelor şi seminţelor, înţepăturile insectelor constituie porţi de intrare pentru ciupercile fitopatogene, toate contribuind la uscarea arborilor, chiar a arboretelor înainte de a fi ajuns la vârsta exploatabilităţii.
Pe lângă insectele entomofage, în evoluţia stării fitosanitare, un rol important îl joacă şi ceilalţi factori biotici (agenţii fitopatogeni), sau abiotici (factori climatici, edafici, antropici).
Măsurile de prevenire şi combatere, a acţiunii acestor factori dăunători, se aplică diferenţiat, în funcţie de caracteristicile arboretelor şi de importanţa lor economico-socială, pentru aceasta elaborându-se un proiect de plan al acţiunilor de protecţie a pădurilor. Pentru întocmirea acestui proiect, este necesară cunoaşterea stării fitosanitare a pădurilor şi culturilor forestiere, a vătămărilor ce probabil se vor produce anul viitor şi a evoluţiei probabile a dezvoltării dăunătorilor şi bolilor în anii următori. Tot în acest scop este necesar să se cunoască mijloacele materiale existente şi cele care pot fi procurate.
Documentaţiile tehnice pe baza cărora se întocmeşte proiectul de plan sunt:
- statistica dăunătorilor;
- situaţia infestării terenurilor forestiere cu larve de cărăbuşi;
- prognoza dăunătorilor;
- situaţia stocului de materiale şi utilaje;
În prezentul proiect se urmăreşte analiza stării fitosanitare a pădurilor din cuprinsul OCOLUI SILVIC AGNITA, DIRECŢIA SILVICĂ SIBIU, aparţinând REGIEI NAŢIONALE A PĂDURILOR, precum şi eşalonarea măsurilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor pentru anul în curs, în măsura când acestea se impun şi sunt justificate din punct de vedere economic.
În afară de prezentarea caracteristicilor pădurilor din Ocolul Silvic Agnita, în proiect mai sunt evidenţiate separat următoarele:
- statistica dăunătorilor(aceasta cuprinde memoriu, statistica dăunătorilor şi situaţia sondajelor);
- prognoza întocmită pentru fiecare dăunător, care cuprinde situaţia suprafeţelor cu vătămări probabile în primăvara următoare, harta cu prognoza dăunătorilor şi memoriu explicativ;
- proiectul de plan care cuprinde antemăsurătoarea, proiectul de plan propriu-zis, necesarul de substanţe chimice, materiale şi utilaje,proiectul de plan tehnic şi memoriul justificativ.
II. PĂDURILE DIN OCOLUL SILVIC AGNITA ŞI CARACTERISTICILE ACESTORA
2.1. INTRODUCERE
Pentru evidenţierea caracteristicilor pădurilor din Ocolul Silvic Agnita a fost consultat Studiul general al Ocolului şi U.P.- urile cu descrierile parcelare, din care au fost preluate datele cu privire la situaţia teritorial - administrativă, organizarea teritorială, studiul staţiunii şi al vegetaţiei, vânatul şi instalaţiile de transport, construcţiile existente în cuprinsul O.S. Agnita.
2.2. SITUAŢIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ
2.2.1. Localizarea U.P- urilor în spaţiul geografic administrativ
Ocolul Silvic Agnita este situat în est, nord - estul judeţului Sibiu, în bazinul mijlociu şi superior al pârâului Hârtibaciu, parţial în bazinul Olt (parte din U.P.V Chirpăr) şi parţial în bazinul Calva (parte din U.P.I Pelişor), ocupând versanţii împăduriţi ai pâraielor Hârtibaciu cu afluenţii lui, pârâul Săsăuş, afluent al Noului Român şi Răvăşel afluent al Calfei.
Administrativ se află pe teritoriul comunelor: Mihăileni, Bârghiş, Agnita, Iacobeni, Brădeni, Merghindeal, Chirpăr, Nocrih şi Alţâna. Este administrat de Filiala Sibiu a Romsilva R.A. Sediul de ocol se află în oraşul Agnita situat pe drumul judeţean Sighişoara-Sibiu la aproximativ 50 km de Sibiu reşedinţa judeţului.
Fondul forestier este împărţit în şase unităţi de producţie. Transportul materialului lemnos se face la depozitul final din gara Agnita. Situaţia administrativă pe unităţi de producţie, cât şi distanţele medii la sediul ocolului şi gara cea mai apropiată sunt prezentate în tabelul următor:
Tab 1.
Unitatea de producţie Situaţia administrativă Distanţa în km la
U.P Denumire Judeţul Comuna Sediu ocol Gara Agnita Distanţa
I Pelişor Sibiu Bârghiş-Mihăileni 25 Agnita 22
II Agnita Sibiu Agnita-Bârghiş 11 Agnita 10
III Brădeni Sibiu Iacobeni-Brădeni 23 Agnita 25
IV Dealu Frumos Sibiu Iacobeni-Agnita-Merghindeal 11 Agnita 13
V Chirpăr Sibiu Chirpăr-Marpod-Nocrih 18 Agnita 14
Preview document
Conținut arhivă zip
- Protectia Padurii.doc