Prunele

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Prunele.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 36 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Andrei Ulinici

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Cap. 1. Caracteristici morfologice și tehnologice a speciei 3
1.1 Caracterizare botanică și agrobiologică 3
1.2 Ariale de cultură pe glob și în România și cerințele agrotehnice 4
1.3 Compoziția chimică a produsului, valoarea nutritivă , valoarea nutraceutică și valoarea energetic 5
1.4 Destinația producției și modalitățile de valorificare a fructelor 7
1.5 Soiurile cultivate și descrierea lor 8
1.6 Bolile și dăunătorii specifici 11
Cap. 2. Tehnologii de valorificare a produsului 15
2.1 Modul de recoltare 15
2.2 Condiționarea și depozitarea produsului 16
2.3 Păstrarea produsului 17
2.4 Ambalarea produsului 18
Cap.3. Standardele de comercializare a produsului 20
3.1 Cerințe minime de calitate 20
3.2 Cerințe de maturare a produsului 21
3.3 Categoriile de calitate 21
3.4 Calibrare 23
3.5 Toleranțele 23
3.6 Prezentarea produsului 24
3.7 Marcajul produsului 24
Cap.4 Particularitățile de desfacere a produsului în rețeaua comercială din Mun. Iași 26
4.1 Categoriile de spații comerciale speciale de desfacere a legumelor si fructelor 26
4.2 Perioada de valorificare a produsului 28
4.3 Modul de prezentare a produsului 28
4.4 Condițiile de păstrare a produsului 28
4.5 Categoriile de calitate a produsului aflate la vânzare 29
4.6 Corespondența calitate - produs specificate în standarde de comercializare 30
Bibliografie 35

Extras din document

CAP.1. CARACTERISTICELE MORFOLOGICE ȘI TEHNOLOGICE LA SPECIA PRUNE ( PRUNUS DOMESTICA)

1 1.Caracterizarea botanică și agrobiologică

Clasificare științifică

Regn:

Plantae

Încrengătură:

Magnoliophyta

Clasă:

Magnoliopsida

Ordin:

Rosales

Familie:

Rosaceae

Subfamilie: Prunoideae

Gen:

Prunus

Specie:

P. domestica

Nume binomial: Prunus domestica L.

Prunul este o specie pomicolă cu mare importanța economică pentru calitatea fructelor, rusticitatea și productivitatea pomului. Fructele sunt delicioase, cărnoase, și zemoase, de culori variind de la galben auriu pînă la violet închis, dulce acrișor la gust, în funcție de soi. Conțin zaharuri(12,5-18,6%), acizi organici,substanțe pectice,taninuri ,săruri minerale,vitamine etc. Se consumă în stare proaspătă din iulie până la începutul lunii octombrie,deshidratate sau prelucrate sub formă de compot, magium, gem, oțet sau se distilează rezultând țuica de prune.

Prunul prezintă o înrădăcinare relativ superficială, masa rădăcinelor orizontale situându-se intre 12- 16 cm, iar rădăcina verticală până la 80-100 cm, ceea ce permite cultivarea sa și pe terenuri mai subțiri.

În tinerețe, pomul crește repede, dar realizează apoi o talie mijlocie, 5-7 m înalțime. Puterea de ramificare este relativ mică sau mijlocie. Ramurile de rod diferă în cadrul soiurilor, predominând fie buchetele(Stanley) sau ramurile mijlocii(Tuleu gras). Prezintă soiuri autofertile, dar și androsterile(Superb), recomadându-se chiar și în primul caz, pentru o bună fecundare, plantarea a 2-3 soiuri în parcelă. Inrarea pe rod este dependentă de soi, la 3-4 ani de la plantare (Agen), la 4-5 ani (Rivers timpuriu) sau 5-6 ani (Kirke).

Capacitatea de producție este mare, realizând în plină producție 30-100 kg/ pom. Cu o bună poducție soiurile: Anna Spath, Stanley, Tuleu gras. Alternanța rodirii la prun este redusă, dar totuși prezintă la unele soiuri ca: Peches, Vînăt de Italia.

Repausul obligatoriu este mai scurt decât la măr și păr. Durata de viață este de 30-40 ani, mai rar 50-60 ani.

1.2 Arealele de cultură pe glob și în România

Prunul este mult răspândit pe glob, în special în zonele temperate din emisfera nordică. Specia ocupă locul al-VI-lea pe glob, după mere, citrice, banane, piersici și ananas și locul al-II-lea în zonele temperate după măr, cu cca 1,7 milioane hectare și o producție totală de cca 13,5 milioane tone, din care o producție comercializată de peste 7 milioane tone. Producția ce mai mare de prune se obține în Asia, urmată de Europa, America de Nord, America de Sud, Africa și Oceania.

Pe plan mondial, țări mari producătoare sunt: China, S.U.A., Turcia, Argentina, Serbia, România etc. În Europa,țarile mai producătoare sunt: Serbia, România, Germania, Bulgaria, Franța etc.

În România,producția de prune se situeaza între 400 si 600 mii tone, la o suprafață de cca 65.000 ha.

Printre zonele bogate în pruni se numără zona județului Caraș-Severin, mai exact în zona de nord a județului, în satul Duleu, unde există o cultură bogată în pruni veche de zeci de ani.

1.3 Compoziția chimică. Valoarea nutritivă, nutraceutică și energetică.

Tabel 1.1.

Nr. crt. Conţinutul prunelor Procente (%)

1. Apă 73,5 – 86,9

2. Zaharuri 7 – 16

3. Acizi 0,38 – 0,81

4. Substanţe pectice 0,35 – 0,95

5. Taninuri 0,06 – 0,29

6. Proteine 0,22 – 1,07

7. Celuloză circa 0,6

De asemenea, prunele mai conţin cantităţi moderate de săruri minerale, sunt destul de bogate în provitamina A şi în vitamine din complexul B (B1, B2, B4, biotina, acid pantotenic, vitamina PP), dar sărace în vitamina C. Dintre zaharuri, în prune predomină zaharoza (5,24 %), iar zahărul reducător (levuloza şi glucoza) deţine, în medie 3,43 %.

Fisiere in arhiva (1):

  • Prunele.docx

Alte informatii

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" Facultatea de Zootehnie Specializarea C.E.P.A.