Cuprins
- 1. Partea introductivă.
- 2. Discurs istoric privind dezvoltarea fabricii.
- 3. Productivitatea, specializarea şi sortimentul.
- 4. Structura de producere şi schema aparatului de producere.
- 5. Baza de materie primă şi piaţa de desfacere.
- 6. Vinificaţia primară:
- 6.1 Recepţia şi zdrobirea strugurilor.
- 6.2 Sulfitarea si macerarea.
- 6.3 Scurgerea mustuielei şi presarea boştinei.
- 6.4 Limpezirea mustuielei şi corectarea condiţiilor.
- 6.5 Dozarea levurilor şi fermentarea mustului
- 6.6 Fermentarea parţială, aplicarea alcoolizări.
- 6.7 Formarea vinurilor şi sortarea lor.
- 6.8 Primul pritoc odată cu egalizare.
- 6.9 Depozitarea vinului brut.
- 7. Vinificaţia secundară:
- 7.1 Cupajarea şi cleirea vinului.
- 7.2 Limpezirea vinului prin filtrare.
- 7.3 Maturarea şi învechirea vinului.
- 7.4 Tratările termice la întreprindere.
- 7.5 Pregătirea recipientelor, ambalajului pentru fasonare.
- 7.6 Îmbutelierea vinului şi împachetarea buteliilor în lăzi.
- 8. Vinificaţia specială:
- 8.1 Caracteristica şi particularităţile tehnologice de producere a principalelor tipuri de vin
- 8.2 Scheme vectoriale aplicate la producerea principalelor tipuri de vin la intreprinderea data.
- 8.3 Valorificarea ramasitelor vinicole.
- 8.4 Inventarierea în vinificaţie.
- 8.5 Schema CTCM folosită la întreprindere.
- 8.6 Excursii la alte întreprinderi.
- 9. Intretinerea secţiilor auxiliare şi de deservire.
- 10. Protectia muncii, sanitaria igienica.
- 11. Concluzii despre practicapropuneri.
Extras din proiect
„Daca din copilarie se educa o atitudine corecta fata de vin,atunci o intilnire cu el va aduce bucurie si inspiratie.
Spontan chiar si sub actiunea vinului,se trezesc muschii-la dans,Sufletul -la cintec,
Inima –la dragoste,Buzele-la zimbet,Mintea la idee.’’
(H.Ortega)
Viticultura şi vinificaţia au tradiţi seculare pe aceste meleaguri arse de soare de ele au depins întotdeauna în mare măsură, bunăstarea şi viaţa de toate zilele ale băştinaşului. Voia cea bună şi mulţimea de obiceiuri statornicite în satele de codru şi stepă, au sorginte în trudita şi darnica viţa de vie.
Cultivarea vitei de vie si producerea vinului au fost pentru poporul nostru o indeletnicire traditionala dea lungul veacurilor, vinul fiind prezent atit la bucuriile cit si syferintele neamului.Vinul de struguri,datorita compozitiei fizico-chimice si biochimice foarte bogate, este un produs alimentar cu insusiri destul de importante pentru activitatea vitala a organismului uman.In multe tari cu industria vinicolab dezvoltata ca Franta,Spania,Italia vinul este considerat ca un atribut necesar al mesei.Aceasta traditie este caracteristica si pentru poporul moldovenesc.
Actualmente viticultura si vinificatia sint de importanta majora in economia tarii.
Ponderea acestei ramuri in volumul produselor agricole este de circa 25 la suta si constituie o sursa importanta de completare a bugetului de stat.
Datele istorice confirma faptul ca viticultura si vinificatia pe meleagurile moldave se practicau de peste 5 mii ani in urma.La dezvoltarea ecestor indeletniciri mult au contribuit coloniile grecesti si romane,amplasate pe teritoriul Moldovei.intreprinderile alimentare din Moldova se confrunta cu oserie de probleme legate de atingerea unei calitati performante a produselor pe care le produc pentru a iesi cu ele pe piata autohtona si cea externa.De aceeea unele fabrici au mers pe calea perfectionarii tehnologiei,procurind utilaj nou de tratare,filtrare si producere secundara,cautind metode de lucru mai aplicabile.
Viticultorii astăzi s-au pomenit că nuşi pot livra producţia, chiar şi la un preţ cu mult mic. Deoarece fabricile primesc strugurii doar la prelucrare şii opresc 20% din produs sie pentru prelucrare.
Vinul moldovenesc mîndria ţării noastre din cauza unor ambiţii, devine nerentabil dea mai a se ocupa cu viticultura deoarece toţi pun beţe în roată.
Vinul este mîndria noastră. Vinul Moldovenesc este cartea de vizită a ţinutului şi obiectul unei mîndrii aparte pentru toţi care locuiesc pe acest ţinut. Un vin bun dă viaţă lungă de la un material săditor de calitate. Moldova se socoate ţara lui Bachus de aceea pe orice colţişor de pămînt trebuie să-şi facă apariţia cîte un strugure de poamă, iar mai apoi şi cîte o fabrică în sudul Moldovei. Pe aceste podgorii iluminate de soare se întind plantaţiile vinicole ale satelor din apropiere care şi-au pus efortul viticulturii şi în curînd se va adăuga şi efortul vinificatorului, a căror colaborare se va solda cu rezultate bune.
Discurs istoric privind dezvoltarea fabricii
Cooperativa agricola de productie si comert „Vorniceni-Agrovin” dispune de : 1-Suprafata totala de 795 ha.
1.Vie total -256ha
Inclusiv:
-a)Vie roditoare de soiuri europene-163ha;
-b)Vie roditoare Isabela -13ha;
-c)Vie roditoare de soiuri de masa -38ha;
-d)Vie tinara -42ha;
1.1.Vie roditoare de soiuri europene total-163ha
Inclusiv:
-Aligote =46,3ha
-Souvignion=33,6ha
-Risling=34,1ha
-Pinot=23,4ha
-Saperavi=12,5ha
-Cabernet=2,3ha
-Game-Frio=2,0ha
-Sardone=5,5ha
Preview document
Conținut arhivă zip
- Raport de Practica la Vorniceni - Agrovin.doc