Semanatul si Samanta la Grau

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Semanatul si Samanta la Grau.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 4 fisiere doc de 28 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

ARGUMENT PAG.1
CAP.I
IMPORTANTA, BIOLOGIE, ECOLOGIE
I.1. IMPORTANTA
PAG.2
I.2. RASPANDIRE PAG.3
I.3. SISTEMATICA.ORIGINE. SOIURI PAG.4
I.4. PARTICULARITATI BIOLOGICE PAG.5
I.5. CERINTE FATA DE CLIMA SI SOL PAG.8
I.6. ZONE ECOLOGICE PAG.9
CAP.II.
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE LA GRAU
PAG.11
II.1. ROTATIA PAG.11
II.2. MONOCULTURA PAG.12
II.3. FERTILIZAREA PAG.12
II.4. LUCRARILE SOLULUI PAG.14
CAP.III.
SAMANTA SI SEMANATUL
PAG.16
III.1. LUCRARILE DE INGRIJIRE PAG.18
III.2. RECOLTAREA PAG.23
CAP. IV. CONCLUZII

Extras din document

Samanta si semanatul la grau

Graul este principala cereala pentru boabe, cultivata in tara noastra si de pe glob.

Este cultura cu un potential foarte mare de productie atunci cand se respecta toate verigile din tehnologia de cultivare.

Va rezulta o cultura cu o buna densitate bine infratita, atunci cand la semanatse foloseste samanta certificate, cu indici de calitate superiori.

Avand in vedere bolile si daunatoriicare ataca la cultura grauluieste obligatoriu sa se foloseasca samanta tratata cu insecto-fungicide.

Pentru ca plantele sa reziste bine peste iarna, plantele de grau trebuie sa intre bine calite in iarna. Lucrul acesta se poate realize daca se respecta epoca de semanat pentru fiecare zona de cultura.

Stabilirea densitatii de semant se face in functie de capacitatea de infratire a solului ales pentru semanat.

Adancimea de semant este un parametru care trebuie respectat si se stabileste in functie de tipul de sol, umiditatea solului, gradul de pregatire al terenului pentru semant.

Respectarea adancimii de semant conduce la o buna germinare si rasarire a plantelor la o buna rezistenta la ger, la nivelul nivelului de infratire.

Deasemeni, ricul ca plantele sa fie “descaltate”, este mai mic.

Cantiatea de samnta la hectar se stabileste dupa indici de calitate, inscrisi in buletinul de analiza a semintelor.

Reusita lucrarii de semant depinde si de nivelul in care se pregateste, se regleaza si se face proba semantorii.

Verificarea evolutiei lucrarii de semanat se face in teren.

In concluzie semantul este lucrarea de care depinde starea culturii, mai tarziu, lucrarea care implica cunostinte de specialitate, seriozitate si responsabilitate a tuturor factorilor implicati in aceasta lucrare.

CAPITOLUL I

Importanta, biologie, ecologie

I.1. Importanta

Grâul este una din cele mai importante plante alimentare, cultivata în peste 45 de tari, hranind 35 - 40 % din populatia globului.

Utilizarea principala este la fabricarea pâinii si a variatelor produse care se fabrica din faina.

În numeroase tari grâul se utilizeaza si în hrana animalelor, prezentând fata de porumb urmatoarele avantaje:

- este mai bogat în substante proteice cu valoare nutritiva superioara celei din porumb datorita echilibrului dintre aminoacizi si absentei zeinei;

- continut mai ridicat în vitamine;

- productiile de grâul sunt comparabile cu cele din porumb;

- costul grâului este mai scazut comparativ cu al porumbului, fiind o cultura complet mecanizabila;

- în conditii de irigare, dupa grâu se poate obtine a doua cultura;

- datorita rezistentei la factorii de mediu mai putin favorabili, arealul de cultura al grâului este mai mare decât al porumbului;

- recoltându-se devreme este o buna premergatoare pentru celelalte culturi, permitând efectuarea la timp a lucrarilor solului si aplicarii îngrasamintelor organice si a amendamentelor acolo unde sunt necesare, acumularii apei si a nitratilor;

- sistemul radicular fasciculat asigura o buna protectie contra eroziunii solului.

Tarâtele de grâu sunt un furaj deosebit de valoros pentru tineret si vacile cu lapte, datorita bogatiei lor în proteina bruta (14 - 15 %) si hidrati de carbon (40 - 45 %).

Paiele de grâu se utilizeaza în furajarea animalelor, la fabricarea celulozei si ca asternut pentru animale, obtinându-se gunoiul de grajd.

Miristea ramasa dupa recoltat îmbogateste solul în materie organica.

I.2. Raspândire

Cultura grâului este extinsa pâna la 45° latitudine nordica (R. PETERSON, 1965). În zona ecuatorului atinge altitudinea de 3000 - 3500 m (GH. BÎLTEANU, 1989).

În tabelul de mai jos sunt prezentate tarile cu cele mai mari suprafete cultivate si productiile medii realizate.

Fisiere in arhiva (4):

  • Semanatul si Samanta la Grau
    • Argument.doc
    • CONCLUZII.doc
    • CUPRINS.doc
    • graul.doc