Silvicultură proiect GHI

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 31 în total
Cuvinte : 8537
Mărime: 83.84KB (arhivat)
Puncte necesare: 7
Proiect la sivilcultura, Ocolul silvic

Cuprins

  1. 1. SITUAŢIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ
  2. 1.1. Elemente de identificare şi amplasare a ocolului
  3. 1.2. Situaţia administrativă pe unităţi de producţie
  4. 1.1.1. Vecinătăţi, limite, hotare
  5. 1.4. Terenuri cu vegetaţie forestieră situate în afara fondului forestier
  6. 1.4.1. Păduri particulare repuse în posesie conform Legii 18/1991
  7. 1.5 Evidenţa fondului forestier pe comune
  8. 1.6. Evidenţa enclavelor
  9. 1.7. Organizarea administrativă (brigăzi, cantoane)
  10. 1.8. Constatări - Concluzii:
  11. 1.9.Fişa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier
  12. 1.10. Situaţia teritorial administrativă a U.P.
  13. 1.10.3. Terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră situate în afara fondului forestier
  14. 1.10.2. Trupuri de pădure constituite
  15. 1.10.1 Elemente de identificare a U.P., vecinătăţi, limite, hotare
  16. 1.10.4. Alte valori din fondul forestier
  17. 1.11. Evidenţa arboretelor afectate de factori destabilizatori şi limitativi
  18. 1.12. Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori şi limitative
  19. 1.13. Repartiţia suprafeţelor în raport cu natura şi intensitatea poluării
  20. 2. STUDIUL STAŢIUNII SI AL VEGETAŢIEI LA NIVEL DE U.P.
  21. 2.1. Elemente privind cadrul natural specific unităţii de producţie
  22. 2.4. Tipuri de pădure
  23. 2.3. Tipuri de staţiuni
  24. 2.4. Arborete slab productive si provizorii
  25. 2.4.1 Evidenţa Arboretelor slab Productive
  26. 2.5. Structura fondului de producţie sau de protecţie
  27. 2.6. Evidenţa arboretelor afectate de factori destabilizatori şi limitativi
  28. 2.6. Concluzii privind condiţiile staţionale si de vegetaţie forestieră
  29. 3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT
  30. 3.2. Evoluţia reglementării producţiei
  31. 3.3 Aplicarea prevederilor amenajamentelor
  32. 3.4. Dinamica procesului de regenerare naturală în ultimii 10 ani de aplicare a amenajamentului
  33. 3.5. Concluzii privind gospodărirea pădurilor
  34. 4. Stabilirea funcţiilor social-economice ale pădurii şi a bazelor de amenajare
  35. 4.1. Stabilirea funcţiilor social-economice ale pădurii
  36. 4.1.1. Obiective social-economice
  37. 4.1.2. Funcţiile pădurii
  38. 4.1.3. Subunităţi de producţie si protecţie constituite
  39. 4.2. Stabilirea bazelor de amenajare a arboretelor şi a pădurii
  40. 4.2.1. Regimul
  41. 4.2.2. Compoziţia ţel
  42. 4.2.3. Tratamentul
  43. 4.2.4. Exploatabilitatea
  44. 4.2.5. Ciclul
  45. 4.3. Reglementarea procesului de producţie lemnoasă
  46. 4.3.1. Adoptarea posibilităţii de produse principale
  47. 4.3.2. Prognoza posibilităţii pentru următorii 40 de ani
  48. 4.4. Lista unităţilor amenajistice exploatabile si preexploatabile
  49. 4.5. Stabilirea vârstei medii a exploatabilităţii şi a ciclului
  50. 4.5. Recoltarea posibilităţii de produse principale
  51. 4.6. Prevederi privind stabilirea recoltelor de lemn pentru pădurile supuse regimului de ocrotire integrală si de conservare specială
  52. 4.7. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor
  53. 4.8. Lucrări de regenerare
  54. 4.9. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie
  55. 4.10. Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea arboretelor cu compoziţie necorespunzătoare
  56. 4.11. Valorificarea superioară a altor produse ale fondului forestier, în afara lemnului
  57. 4.11.1. Producţia cinegetică
  58. 4.11.2. Producţia salmonicolă
  59. 4.11.3.Producţia de fructe de pădure
  60. 4.11.4. Producţia de ciuperci comestibile
  61. 4.11.5.Producţia de plante medicinale
  62. 4.11.6. Producţia de seminţe forestiere
  63. 4.12. Protecţia fondului forestier
  64. 4.12.1.Protecţia împotriva doborâturilor de vânt şi a rupturilor de zăpadă
  65. 4.12.2.Protecţia împotriva incendiilor
  66. 4.12.3.Protecţia împotriva poluării industriale
  67. 4.12.4.Protecţia împotriva bolilor şi altor dăunători
  68. 4.12.5.Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală
  69. 5. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI CONSTRUCŢII SIL VICE
  70. 5.1. Instalaţii de transport
  71. 5.1.1. Instalaţii de transport permanente existente
  72. 5.1.2. Necesităţi de dezvoltare a reţelei de transport existente
  73. 5.1.3. Accesibilitatea fondului forestier productiv şi a posibilităţii
  74. 5.1.4. Densitatea reţelei instalaţiilor de transport
  75. 5.1.5. Tehnologii de exploatare
  76. 5.2. Construcţii silvice
  77. 5.3. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
  78. 5.3.1. Realizarea continuităţii funcţionale
  79. 5.3.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier
  80. 6. DIVERSE
  81. 6.1 Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicare a acestuia
  82. 6.2. Indicaţii privind ţinerea evidenţei lucrărilor efectuate pe parcursul duratei de valabilitate a amenaiamentului

Extras din proiect

SITUATIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVA

1.Elemente de identificare si amplasare a ocolului

Ocolul silvic Oradea face parte din Directia Silvica Oradea, Regia Nationala a Padurilor ,,Romsilva” si are sediul in Oradea.

Ocolul Silvic Oradea este situat in centrul judetului Bihor in jurul municipiului Oradea, de o parte si de alta a raului Crisul Repede, in bazinul mijlociu al acestuia.

Compexul de relief este caracterizat prin campie inalta, coline si dealuri joase cu oenergie de relief slaba si moderat.

Din punct de vedere administrativ suprafata ocolului este situata în întregime în judetul Bihor în raza localitaţilor (oraşe şi comune) Oradea, Biharea, Cetariu, Sălard, Sârbi, Ineu, Tileagd, Săcădat, Vârciorg, Copăcel, Oşorhei, Sânmartin, Hidişelul de Sus, Nojorid, Cefa, Husasău, de Tinca, Girişu de Criş, Sântandrei şi Borş.Pe raza unor comune de mai sus nu se găseşte pădure ci doar teritoriul ocolului.

Vecinătăţi, limite, hotare

Ocolul silvic Oradea se învecinează la vest cu Ungaria (granţă de stat), iar la nord, est şi sud ocoalele silvice Săcueni, Marghita, Aleşd, Dobreşti şi Tinca.limitele cu aceste ocoale sunr în general artificiale (drumuri) dar şi naturale (râuri, culmi, văi).Situaţia limitelor este redată mai jos astfel:

Nord - Ocolul silvic Săcueni începând de la graniţa cu Ungaria pe râul Barcău până la localitatea Sălard şi de aici pe drumul judeţean Sălard-Ciuhoi.

Est - Ocolul silvic Marghita de la şoseaua Sălard- Marghita pe drumul Sârbi iar de aici pe culmea Burzucului până la şoseaua Uileac- Picleu în culmea Poposeala

Ocolul silvic Alesd din culmea Poposeala pe drumul comunal Telecuş şi apoi pe acesta până în localitatea Vârciorog.

Sud - Ocolul silvic Dobreşti pe culmea Vârciorog, Serghiş, Poiana Tăşad, drumul comunal Copăcel – Tăşad până la intersecţia acestuia cu şoseaua Oradea-Beiuş.

- Ocolul silvic Tinca, de la şoseaua Oradea-Beiuş pe culmea Tăşad, calea ferată Calea Mare, Şumugiu, Valea Sititelec ce trece prin Miersig, Bicaciu, Inand, valea Corhana până la graniţa cu Ungaria.

Vest - graniţa cu Ungaria – hotar convenţional.

Situaţia administrativă pe unitati de productie

Ocolul silvic Oradea este constituit din 8 unitati de productie (U.P.) a caror suprafata variaza între 1154.4 ha (U.P.IV Copacel) si 3549.7 ha (U.P. Hidisel) astfel avem:

- U.P.I. – Şişterea 1239.9 ha

- U.P.II.- Husasău 1679.1 ha

- UP III – Ineu 1545.8 ha

- UP IV – Copăcel 1154.4 ha

- UP V - Alparea 1959.7 ha

- UP VI – Hidisel 3549.7 ha

- UP VII – Boboştea 3259.0 ha

- UP VIII – Miniş 2318.5 ha

TOTAL 16706.1 ha

Terenuri cu vegetaţie forestieră situate în afara fondului forestier

In cadrul ocolului silvic Oradea există mai multe categorii de terenuri acoperite cu vegetatie forestiera din afara fondului forestier si anume:

- pasuni împadurite – 306.0 ha;

- mici trupuri de padure foste ale CAP si particulare mai ales în UP IV,V si VI de 0.1-0.2 ha însumând pe ocol circa 30.0 ha care nu au fost prinse la amenajamentele anterioare datorita suprafetelor prea mici.

Păduri particulare puse în posesie conform Legii 18/1991

In afara fondului forestier proprietate de stat, în raza ocolului silvic Oradea există păduri particulare repuse în posesie conform legii18/1991 până la data de 31 decembrie 1996 repartizate pe unitati de productie astfel:

- UPI – Şişterea 188.2 ha

- UPII- Husasău 38.2 ha

- UP III – Ineu 286.9 ha

- UP IV – Copăcel 500.3 ha

- UP V - Alparea 26.5 ha

- UP VI – Hidisel 118.3 ha

- UP VII – Boboştea ---

- UP VIII – Miniş 115.5 ha

TOTAL 1273.9 ha

Evidenţa fondului forestier pe comune

Nr.

Crt Judeţul Oraşul

Comuna U.P. Parcele

Componenete Suprafaţa

1 BIHOR ORADEA VIII 155-158;227L;229L; 95.8

Total - - - 95.8

2 CEFA VIII 1-27;49;165-171L;207L;231L; 270.2

Total --- 270.2

3 CETARIU I 15-47; 1006.6

II 1-63;65-68;90-100;123-136; 1249.4

Total --- 2256.0

4 COPACEL IV 9-15;21-22;26-30;32-52;93-95; 820.1

V 109-110; 41.5

Total --- 861.6

5 DRAGESTI IV 53-56 79.7

V 123-128;179-181L; 143.8

VI 1-4;170; 108.5

Total --- 332.0

6 HIDIŞELU DE SUS V 34-35;54-55;121-122;L178; 84.78

VI 5-12;29-75;110-134;144-169; 2327.2

VII 27;29;42-45;53-59;62-88; 1079.7

Total --- 3491.7

7 HUSASAU DE TINCA VII 9-14;21-26;37-41;49-52;60-61; 603.7

VIII 24-48;115-123;172-181;202-204L;208-209L;232L; 488.5

Total ---

8 INEU DE CRIS II 64;69-89;L111-122; 429.7

III 2-56;99-101;153;D154-155;L156-182; 1226.2

Preview document

Silvicultură proiect GHI - Pagina 1
Silvicultură proiect GHI - Pagina 2
Silvicultură proiect GHI - Pagina 3
Silvicultură proiect GHI - Pagina 4
Silvicultură proiect GHI - Pagina 5
Silvicultură proiect GHI - Pagina 6
Silvicultură proiect GHI - Pagina 7
Silvicultură proiect GHI - Pagina 8
Silvicultură proiect GHI - Pagina 9
Silvicultură proiect GHI - Pagina 10
Silvicultură proiect GHI - Pagina 11
Silvicultură proiect GHI - Pagina 12
Silvicultură proiect GHI - Pagina 13
Silvicultură proiect GHI - Pagina 14
Silvicultură proiect GHI - Pagina 15
Silvicultură proiect GHI - Pagina 16
Silvicultură proiect GHI - Pagina 17
Silvicultură proiect GHI - Pagina 18
Silvicultură proiect GHI - Pagina 19
Silvicultură proiect GHI - Pagina 20
Silvicultură proiect GHI - Pagina 21
Silvicultură proiect GHI - Pagina 22
Silvicultură proiect GHI - Pagina 23
Silvicultură proiect GHI - Pagina 24
Silvicultură proiect GHI - Pagina 25
Silvicultură proiect GHI - Pagina 26
Silvicultură proiect GHI - Pagina 27
Silvicultură proiect GHI - Pagina 28
Silvicultură proiect GHI - Pagina 29
Silvicultură proiect GHI - Pagina 30
Silvicultură proiect GHI - Pagina 31

Conținut arhivă zip

  • Silvicultura Proiect GHI.doc

Alții au mai descărcat și

Lucrare de specialitate - vânătoare

Cap.I Introducere In tara noastra,datorita conditiilor de mediu favorabile,se gasesc numeroase specii de vanat,diferentiate dupa zonele de...

Studiul indicilor structurali aferenți arboretului din UA 62B 63A 37 40A 40B

Capitolul I 1.1. Memoriu justificativ Pentru a-mi înbogăţi cunoţinţele legate de domeniul silvic, acest proiect m-ă ajută la cunoşterea pe larg...

Tehnologia Creșterii Cabalinelor

1.Importanta cresterii cabalinelor Munca sau forta de tractiune este principala productie de economica realizata de cabaline in conditii de...

Ecotehnica cultivării tutunului și hameiului

TIPUL DE SOL DIN REGIUNEA BUCURESTI Soluri de tip hidromorf si brun-roscate Caracteristici : soluri predominant lutoargiloase cu continut...

Lepidoptere

FLUTURELE ALB AL VERZEI - PIERIS BRASSICAE Fluturele alb al verzei este raspandit in majoritatea tarilor din Europa, in Asia (Japonia) si in...

Ai nevoie de altceva?