Sistematica dăunătorilor

1.Gândacul ghebos – Zabrus tenebrioides Goeze, ordinul Coleoptera, familia Carabidae

Descriere. Adultul are 10 – 16 mm lungime, corpul ovalalungit, de culoare neagră pe partea dorsală, uneori cu reflexe metalice şi brun-roşcat pe partea ventrală.

Biologie. Iernează în stadiul de larvă în sol şi are o generaţie pe an.

Plante atacate şi mod de dăunare. Atacă în stadiile de adult şi larvă. Adulţii consumând florile şi boabele în diferite faze de coacere. Cele mai mari pagube sunt produse de larve, care atacă frunzele, în special la grâul de toamnă. Larvele trag frunzele plantelor tinere în galeriile de la baza plantelor, le sfâşie şi rămân numai nervurile, care se usucă. Atacul larvelor se manifestă în vetre. La invazii mari, culturile pot fi distruse complet.

Combatere. Rotaţia culturilor; evacuarea baloţilor de paie şi a resturilor vegetale; efectuarea arăturii imediat după recoltat şi menţinerea terenulu0

i curat prin discuiri.

2.Ploşniţele cerealelor – Eurygaster spp. şi Aelia spp., ordinul Heteroptera, familia Scutelleridae

0 xzzzzzzzzz m Descriere. Speciile genului Eurygaster se deosebesc între ele prin: mărimea capului adultului, forma capului, raportul dintre plăcile maxilare şi clipeus și marginile laterale ale pronotului. Adultul de Eurygaster spp. are corpul oval, de culoare variabilă, de la galben-brună, până la brun-închis, uneori chiar negru. Scutelum este dezvoltat, de lungimea abdomenului. Eurygaster integriceps are corpul de 11 – 13 mm lungime, capul este rotunjit la vârf, plăcile maxilare nu acopăr clipeul, marginile latarale ale pronotului sunt convexe. Ouăle sunt de culoare verde deschis, de forma unui butoiaş. Pe măsură ce se dezvoltă embrionul, culoarea lor se închide, devenind cafenii-roşcate. Larvele sunt asemănătoare cu adultul.

Biologie. Iernează în stadiul de adult în frunzarul pădurilor de foioase şi prezintă o generaţie pe an.

Plante atacate şi mod de dăunare. Atacă cerealele păioase.

Combatere. Aplicarea măsurilor agrotehnice: rotaţia culturilor, semănatul timpuriu în terenuri bine pregătite şi fertilizate, cultivarea de soiuri precoce şi recoltarea la timp a cerealelor.

3.Gândacii pocnitori – Agriotes spp., ordinul Coleoptera, familia Elateridae

Descriere. Adultul de Agriotes lineatus L. are 7 – 10 mm lungime, este de culoare brună-roşcată, cu elitrele mai deschise. Interstriile elitrelor sunt mai late şi prevăzute cu o pubescenţă deasă. Ouăle sunt aproape ovoide de 0,5 – 1,5 mm lungime, având chorionul tare şi rezistent, de culoare albă. Larvele sunt de tip elateriform şi sunt cunoscute sub numele de “viermi sârmă.

Biologie. Iernează în sol ca larve de diferite vârste şi ca adult şi prezintă o generaţie la 4 – 5 ani. Plante atacate şi mod de dăunare. Adulţii de Agriotes spp. au un regim de hrană mixt, consumând diferite insecte mici, râme, boabe de cereale, etc., iar după unii autori atacă şi frunzele de cereale păioase, trifoi, producând mici rozături alungite. În tuberculii de cartof, rădăcinile de sfeclă, morcov, etc., larvele rod galerii, ducând la putrezirea lor.

Combatere. Efectuarea arăturilor de vară şi toamnă; cultivarea pe terenurile infestate a unor plante care în general sunt mai puţin atacate de larve: mazăre, fasole, muştar, bob, linte, rapiţă, coriandru.

4.Gărgăriţa frunzelor de porumb – Tanymecus dilaticollis Gyll., ordinul Coleoptera, familia Curculionidae

Descriere. Adultul are corpul oval-alungit de 6,5 – 8,0 mm lungime, de culoare brun-cenuşiu, mai deschis pe partea ventrală. Solzii şi perişorii, care acoperă elitrele sunt dispuşi longitudinal sub formă de dungi. Rostrul este lat şi mai lung, capul asemănător cu un cioc de raţă, de unde şi denumirea de “răţişoara porumbului”.

Biologie. Iernează ca adult în sol.

Plante atacate şi mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 70 specii de plante. În ţara noastră a fost semnalată pe 34 specii de plante, ce aparţin la 7 familii botanice. Atacă porumbul, floarea soarelui, sfecla de zahăr, sorgul, soia, lucerna, grâul, orzul, etc. Pagubele cele mai mari sunt înregistrate la porumb.

Combatere. Rotaţia culturilor şi lucrările de pregatire si intretinere a solului au un rol însemnat în prevenirea şi reducerea atacului.

5.Buha semănăturilor - Scotia segetum Schiff., ordinul Lepidoptera, familia Noctuidae

Descriere. Adultul are aripile anterioare brune-cenuşii, cu pete caracteristice speciilor de Noctuidae (reniformă, orbiculară şi cuneiformă), mai deschise şi încercuite cu negru. Câmpul aripilor este străbătut de linii fine, brune, transversale, în zig-zag. Aripile posterioare sunt albe-sidefii la masculi şi cenuşii la femele. Nervurile şi marginile aripii sunt mai închise. Anvergura aripilor este de 35 - 45 mm.

Biologie. Iernează ca larvă în ultimele vârste în sol şi are două generaţii pe an. Primăvara, în luna aprilie, larvele se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 2 - 3 săptămâni. Fluturii apar la începutul lunii mai, când temperaturile medii ale aerului sunt cuprinse între 14 - 16°C. Zborul fluturilor este nocturn şi durează până la sfârşitul lunii iulie. Copulaţia are loc imediat după apariţie iar ponta începe la 2 - 3 zile. Ouăle sunt depuse izolat, frecvent pe partea inferioară a frunzelor unor plante spontane ca pălămida, loboda, ştir, nalbă, patlagină şi mai rar pe frunzele plantelor cultivate: sfeclă, porumb. O femelă depune 500 - 2000 ouă, în funcţie de cantitatea şi calitatea hranei pe care s-au dezvoltat larvele. Perioada de incubaţie durează 4 - 5 zile. În primele trei vârste, larvele sunt diurne şi se hrănesc cu părţile aeriene ale plantelor. După a patra năpârlire, larvele se retrag în stratul superficial al solului. Dezvoltarea larvară durează 30 - 35 zile, ajungând la maturitate la începutul lunii iulie când se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 2 – 3 săptămâni, astfel că în iulie-august apar fluturii, care vor da naştere la generaţia a doua.

Plante atacate şi mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 80 specii de plante. Cele mai mari pagube se înregistrează la: porumb, grâu, orz, sfecla de zahăr, floarea soarelui, tutun, rapiţă de toamnă, castraveţi, ceapă, varză etc. Produce pagube în pepinierele pomicole şi viticole. Combatere. Arături adânci de toamnă pentru distrugerea larvelor hibernante si distrugerea buruienilor din culturi, ce constituie plante gazdă intermediare.

6. Sfredelitorul porumbului - Ostrinia nubilalis Hb., ordinul Lepidoptera, familia Pyraustidae

Descriere. Adultul prezintă dimorfism sexual. Femela are aripile anterioare de culoare galbenă-deschisă, cu dungi transversale fine, din care una în formă de zig-zag de-a lungul marginii externe. Aripile posterioare sunt galbene cenuşii, median cu o dungă mai deschisă la culoare. Anvergura aripilor este de 27 - 32 mm. Masculul are aripile anterioare de culoare brunăcenuşie şi prezintă în lungul marginii externe 5 - 6 puncte mici, galbenedeschise, iar pe ultima treime o bandă transversală galbenă-cenuşie, lăţită posterior. Aripile posterioare sunt galben-deschis, cu o bandă mediană lată, mai închisă. Deschiderea aripilor este cuprinsă între 25 - 30 mm.

Biologie. Sfredelitorul porumbului iernează ca larvă matură în tulpinile de porumb, cânepă, sorg etc. Transformarea larvelor în pupe are loc primăvara, la începutul lunii mai. Apariţia primilor fluturi începe către sfârşitul lunii mai, iar zborul maxim se înregistrează în ultima decadă a lunii iunie şi în prima decadă a lunii iulie. Copulaţia şi ponta au loc la 2 - 4 zile de la apariţie. Depunerea maximă de ouă coincide cu zborul în masă al adulţilor. Ouăle sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor, în grupe, obişnuit de 3 - 39 ouă. Majoritatea pontelor sunt depuse pe frunzele 3 - 6. O femelă depune între 300 - 350 de ouă, uneori mai multe. Incubaţia durează între 3 şi 13 zile, obişnuit între 7 – 8 zile. La apariţie, larvele se hrănesc cu inflorescenţele şi cu parenchimul frunzelor, apoi cu măduva tulpinilor. Într-o tulpină se pot dezvolta mai multe larve. Evoluţia larvară durează 20 - 30 zile, timp în care larvele trec prin 5 vârste. Ajunse la completa dezvoltare, la sfârşitul lunii iulie, începutul lunii august, larvele intră în diapauză hiemală.

Plante atacate şi mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante cultivate (porumb, cânepă, sorg, hamei, floarea-soarelui etc.) şi spontane. Pagubele cele mai mari se înregistrează la culturile de porumb.