Stabilirea necesarului de nutrețuri și a eficienței utilizării lor pentru o exploatație zootehnică

Importanţa alimentaţiei animalelor

Printre factorii care condiţionează în cel mai înalt grad sporirea producţiei zootehnice, la loc de funte se situează hrănirea raţională, stiinţifică a animalelor pe baza asigurării unui volum îndestulător de furaje pentru fiecare specie de animale.

O sursă importantă de furaje o constituie cele peste 4,9 milioane hectare de pajişti pentru care sunt necesare o serie de măsuri care să ducă la creşterea considerabilă a producţiei în urmatorii ani.

În creşterea animalelor domestice şi în ridicarea producţiei, importanţa alimentaţiei a fost relevată de diferiţi cercetători. Astfel, cunoscutul zootehnist român prof. N. Filip, vrând să scoată în evidenţă imporanţa alimentaţiei, spunea: “Hrană, hrană si iar hrană”, iată tot secretul îmbunătaţirii raselor de animale.

După cum se stie, mediul influenţează în mare măsură creşterea şi dezvoltarea organismelor, dar alimentaţia nu reprezintă altceva pentru animale decât un factor de mediu şi încă un factor foarte puternic. Dacă este dirijat aşa cum trebuie reprezintă pentru om pârghia principală cu ajutorul căreia poate actiona pentru îmbunătăţirea raselor de animale, pentru ridicarea producţiei şi pentru crearea de rase noi mai productive.

În ultimele două decenii s-au făcut progrese deosebite în domeniul nutriţiei şi alimentaţiei animale datorate dezvlotării şi aprofundării cercetărilor de fiziologie şi biochimie, care au dus la evidenţierea rolului multor substanţe nutritive în organism şi a influenţei lor asupra producţiei şi sănătăţii animalelor.

A fost consolidate astfel rolul major pe care îl are nutriţia în punerea în valoare a potenţialului productive al animalelor, prin stabilirea unor norme de hrană în conformitatecu cerinţele reale ale organismului determinate de nivelul producţiei şi condiţiile specifice de creştere şi alimentaţie; dar în acelaşi timp şi numeroasele consecinţe negative care pot avea loc în cazul unor dezechilibre alimentare, în special în creşterea intensivă a animalelor.

Importanţa alimentaţiei în creşterea animalelor poate fi scoasă în evidenţă astfel:

-Alimentaţia raţională reprezintă principalul mijloc cu care se poate acţiona asupra creşterii, greutaţii şi exterioare ale animalelor, precum şi asupra funcţiilor fiziologice ale organelor interne şi ca atare asupra productivitaţii animalelor.

-Are influenţă asupra sănătăţii animalelor. Astfel, bolile de nutriţie, cum sunt avitaminozele şi bolile scheletului ( rahitismul, osteomalacia, osteofibroza), sunt urmarea unei alimentaţii necorespunzătoare, care duce la rezultate nefavorabile în creşterea animalelor.

-Alimentaţia influenţiază calitatea produselor care se obţin de la animale. Astfel, în perioada de vară, când vacile sunt hrănite pe păune se obţine un lapte cu un conţinut mult mai ridicat în vitamina A.

-Alimentaia raţională, bazată pe norme, oferă crescătorilor posibilitatea de a hrăni animalele corespunzător cerintelor lor, adică nici de a le supraalimenta, ambele situaşii fiind dăunătoare.

-Printr-o alimentaţie raţională se acţionează direct asupra diferitelor forme de producţie, realizându-se astfel o creştere continuă a producţiei şi productivitaţii animalelor.

Pentru a putea aplica o alimentaţie raţională trebuie cunoscute două aspecte, si anume:

- Valoarea nutritivă a nutreţurilor.

-Necesarul de hrană pentru diferite specii şi categorii de animale.

Hrana îndeplineşte în organism următoarele roluri:

A) Un rol plastic, care constă în faptul că pune la dispoziţia organismului materialul pe seama căruia acesta îşi sintetizează ţesuturi noi sau le reface pe cele uzate prin funcţionare. Acest rol este îndeplinit în primul rând de protide şi de sărurile minerale.

B) Un rol energetic, care constă în faptul că se pune la dispoziţia organismului energia necesară pentru asigurarea funcţiilor vitale sau pentru diferite producţii. Acest rol este îndeplinit în primul rând de lipide şi de către hidraţii de carbon.

C) Un rol de biocatalizator, aşa cum este cazul vitaminelor. Acest rol constă în faptul că diferite reacţii din organism nu pot avea loc în lipsa acestor substanţe. Mai sunt şi alte substanţe care au un rol asemănător vitaminelor, cum sunt sărurile minerale, hormonii şi enzimele.

Cunoscând mărimea necesarului de hrană pentru o situaţie dată, precum şi valoarea nutritivă a nutreţurilor care intră în componenţa hranei, se pot alcătui raţii corespunzătoare, care să asigure animalele cu toate substanţele nutritive de care acestea au nevoie.

1. Definirea exploataţiei

Ferma agrozootehnică pe care o conduc este amplasată la periferia municipiului Paşcani, jud. Iaşi , in N-E ţării, mai exact la 4 km de oraş. În Lunca-Paşcani, pe valea răului Siret. Ferma este de tip “mixt”, un sector de creştere a vacilor de lapte şi un sector de porci la îngrăşat.

Municipiul Paşcani are o piaţă atractivă, cu 150.000 consumatori, cu o mare capacitate de antrenare în zonele limitrofe şi prezintă un potenţial uman cu grad de instruire ridicat, structurat pe o gamă largă de profesii, începand de la cele tradiţionale până la noile tehnologii. Capacitatea industrială existentă este dotată cu utilităţi, zone agricole extinse şi sector terţiar în plină dezvoltare. Mediul natural este protejat fără surse majore de poluare.

Clima este temperat-continentală cu influenţe asiatice mai mult evidente iarna. Vegetaţia este foarte variată, de la cea de luncă până la etajul fagului şi a carpenului. Arborii sunt reprezentaţi prin plop, salcie, arin, ulm, salcăm, celelalte plante sunt reprezentate de stuf, pir, etc.

Solul este brun roşcat, spre cernoziom degradat.

Sectorul de creşstere a vacilor de lapte are un efectiv de 100 capete, din rasa Holstein – Friza, vaci cu o greutate medie de 610 kg şi o producţie medie de 25 kg lapte/zi

Producţia de lapte este de 6500 kg lapte pe lactaţia normală (este de 305 zile), cu un procent de grăsime în lapte de 3,8- 4,1%. Recordul este de 20400 kg, producţie zilnică de 84 L la 3 mulsori, grăsime pură de 834 kg. Este o rasă precoce, prima fătare se realizează la 25 de luni, consumul pe 1L lapte fiind de 0,8-0,9 U.N., spor mediu zilnic(S.M.Z.) al masculilor îngrăşaţi în sistem baby-beef este de 800-900g/zi cu un consum de 4-5 U.N.