Studiu de caz privind aprovizionarea cu produsele pâine și ulei în Localitatea Cristești, Județul Botoșani

1 NECESITATEA ELABORARII PROIECTULUI SI CONSECINTELE SOCIAL ECONOMICE

Notiunea de marketing utilizata mai ales incepand cu a doua jumatate a secolului trecut releva ca acest domeniu de activitate a aparut dintr-o dubla necesitate: dorinta de a descrie aparatul comercial, de a separa domeniile de analiza economica a cererii si a integra variabilele calitative la principalele rationalitati economice, care tin seama de rezultatele cercetarilor psihologice si ale comportamentului social.

Marketingul fiind deopotriva un mod de gandire dar si de actiune practica prin elementele metodologice adecvate este mai intai interesat pentru vanzarea unui produs.

Printr-un studiu de marketing se permite cunoasterea intr-o maniera coerenta si strategica a problemelor comerciale si se doreste reducerea intr-o proportie cat mai mare a eventualelor riscuri care pot sa apara.

Prin intermediul acestui studiu de caz efectuat in localitatea Cristesti judetul Botosani, se urmareste imbunatatirea relatiilor dintre vanzator si cumparator, toate acestea avand influenta asupra gradului de satisfacere a nevoilor de consum pentru produsele agroalimentare.

Orientarea firmelor din mediul rural catre marketing s-a facut foarte lent dupa anul 1990, si inca este nevoie de o abordare diferita a clientului si schimbarea mentalitatii vanzatorului, cat si a cumparatorului.

Obiectivul acestui studiu este tocmai acela de a aduce la cunostinta agentilor economici din arealul studiat, a preferintelor consumatorilor, pentru a-si putea orienta oferta pentru satisfacerea nevoilor acestora.

2 SCURTA PREZENTARE A LOCALITATII CRISTESTI JUDETUL BOTOSANI

Asezare geografica

Comuna este situată în nordul Podişului Moldovei, la 47°39’ latitudine nordică şi 26°45” longitudine estică. La nord coimuna se învecinează cu satul Crăşeni-Deal, la nord est cu satul Buzeni, la est cu satul Buzeni, la est cu satul Coşula, la nord cu satul Vorona.

În sud vest şi vest se află dealul Teiş, în trecut acoperit cu tei, dealul Unguroaia care are 280 m altitudine, care se prelungeşte cu dealul Ciritei, dealul Nedler, dealul Dumbrava Mare, Coasta Irinei şi Albina. În nord vest se întinde dealul Muchea, de 185 m altitudine, prelungit cu coasta Miletinului. În sud de satul Cristeşti se află satul Oneaga, înconjurat şi el de o mulţime de dealuri – dealul Palanca de 300m, dealul Ţiganca de 289 m, dealul Bolovani de 495 m şi Dealul Mare de 593 m, cea mai înaltă formă de relief din împrejurimi.

Poziţionare geografică

Comuna Cristesti este situată în partea de vest a judeţului Botoşani, la 15 km distanţă de municipiul Botoşani şi 47 km distanţă de Suceava;

Componenţa Cristesti (reşedinţa de comună), Schit-Oraseni, Unguroaia şi Oneaga;

Căi de acces E 58, DJ 208 H;

Suprafaţa 7168 ha ;

Comuna Cristesti apare în documentele istorice de la sfârsitul secolului al-XVI-lea. Urme extrem de vechi de existenţă omenească, începând cu paleolitic şi terminând cu evul mediu târziu, descoperite pe teritoriul comunei Cristeşti, dovedesc îndelungata şi intensa locuire pe aceste meleaguri. Exemple în acest sens sunt cele două piese de silex – o lamă şi o aşchie descoperite pe teritoriul satului Oneaga şi un topor de silex, cioplit, de formă trapezoidală, descoperit pe teritoriul satului Cristeşti. Toate aceste piese se găsesc în colecţia Muzeului Judeţean Botoşani şi sunt atribuite epipaleoliticului. Numele vechi al acestei aşezări este Cârsteşti şi este pomenit pentru prima dată în documentul din 12 aprilie 1956, aparţinând lui Petru Voievod şi găsit la mănăstirea Coşula. Teritoriul comunei este format din dealuri şi coline cu înălţimi variind de la 140 m la 300 m, fragmentate de văi ca rezultat al eroziunii cursurilor de apă.

În prezent comuna este dispune de reţea de apă potabilă. Există acces la reţeaua de telefonie, şi la cea de televiziune prin cablu. Este complet electrificată. Asistenţa sanitară este asigurată de secţia exterioară a spitalului din Botoşani, care are un număr de 20 de paturi şi 2 medici. Mai există de asemenea o circumscripţie sanitară, o farmacie şi un cabinet stomatologic. Învăţământul are o vechime de 130 de ani, asigurând pregătirea şi educarea copiilor din sat în cele 6 unităţi de învăţământ locale cu clasele I-VIII precum şi în cele 5 unităţi preşcolare.

Clima

Comuna beneficiază de o climă temperat continentală cu nuanţe excesive, iarna fiind în gerenal zile reci şi uscate iar vara calde, dar rar caniculare şi uscate. Ca urmare, precipitaţiile sunt reduse, sau diferite de la an la an.

3 CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND NEVOILE DE CONSUM

PENTRU PRODUSELE PAINE SI ULEI

PAINE

Pâinea este alimentul de bază produs prin coacerea aluatului obţinut din (cereale măcinate) făină amestecată cu apă şi drojdie, adăugându-se de la caz la caz diferiţi ingredienţi în funcţie de categoria pâinii obţinute.

Aceste categorii de pâine diferă după regiune, astfel în Germania este consumată mai mult pâinea neagră, pâinea obţinută din orz, pe când în Franţa bagheta, pâinea albă, franzela este mai apreciată. Alte produse de panificaţie sunt covrigii.

Pâinea este un produs copt în cuptor, alcătuit din aluat drojdie sau alte ingrediente care dau pâinii un gust şi aromă mai plăcută, sau care împiedică în timpul procesului de coacere să se formeze o crustă prea tare la suprafaţa pâinii.

Cerealele măcinate folosite mai frecvent la producerea făinii pentru pâine sunt grâul şi orzul. În perioada de sărăcie, foamete, s-a amestecat făina de cereale cu făină de mazăre, fasole sau de cartofi, (mucegăia pâinea mai repede) ghindă (din cauza taninului împrumuta un gust amar pâinii). În aceste timpuri grele, în Germania se recurgea pe piaţă la falsificarea făinii de cereale prin amestecare cu gips sau rumeguş de lemn.

Istoricul painii

Painea este unul dintre cele mai vechi alimente, datand din era neolitica. Primele feluri de paine produse au fost preparate din terci de cereale, facut din graunte macinate si apa. Este posibil sa fi aparut printr-un accident in timpul gatitului sau prin experimentare cu apa si faina de graunte.

Descendente ale acestor tipuri timpurii de paine inca se mai consuma in lume, spre exemplu tortilla in Mexic, chapati in India, poa ping in China, turte de orez oatcake in Scotia, painea din porumb indian johnnycake in America de Nord si injera in Etiopia.

Acest tip de paine simpla, nedospita a format baza alimentara a multor civilizatii timpurii. Sumerienii mancau un tip de turte nedospite din orz, iar egiptenii secolului XII inaintea lui Cristos cumparau de la dughenele de pe strazi o paine numita ta.