Tehnologia de obținere a berii

Importanta

Avantajele consumului moderat de bere:

- Alcoolul determina scaderea rapida de zahar din sange si stimuleaza apetitul. Consumat in cantitati mari creeaza dezechilibre energetice si produce senzatia de oboseala.

- Alcoolul in exces impiedica si capacitatea organismului de a arde grasimile.

- Consumul de alcool provoaca deshidratare si duce la ingerarea de noi cantitati de alcool , in exces el impiedica absorbtia vitaminelor.

- Are efect saporific ( berea in cantitate redusa inlatura tensiunea nervoasa si nu induce oboseala).

- Stimuleaza apetitul

- "astampara" setea mai ales in comparatie cu alte lichide

Compozitia berii este complexa, pe langa vitaminele B1 (tiamina), B2 (riboflavina) si PP (niacina) existand si o cantitate mare de saruri minerale (1-2 mg la litru) comparabil cu cele mai bogate ape minerale. Pe langa vitamine si minerale, berea are un continut bogat in acizi organici, care regleaza echilibrul acizi-baze din organism. Un litru de bere are 450 kcal, fiind echivalent cu 0,5 kg cartofi, cu 6-7 oua sau cu 250 grame de paine.

Din aceste cauze, berea a fost scoasa de cercetatorii germani din categoria bauturilor alcoolice si inclusa intre alimente.

Cercetatorii afirma ca berea favorizeaza digestia, creste diureza (eliminarea apei) si combate arteroscleroza. Bauta in cantitati moderate elimina pericolul formarii de edeme. Normalizeaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala si creste pofta de mancare. Cei care sufera de hipertensiune trebuie sa se limiteze la berea fara alcool.

Berea - un deliciu gastronomic

Obisnuiti sa o consideram exclusiv o bautura, cei mai multi uitam ca berea este un ingredient clasic in arta culinara.

Folosita cand si cat trebuie, berea poate transforma cea mai banala mancare intr-o delicatesa gastronomica. Folosita ca baza pentru sosul marinat, fragezeste carnea de pui, pestele sau fructele de mare.

In timpul gatitului alcoolul se evapora, lasand o aroma fina in sosuri. Ca ingredient in aluaturi, berea da un gust delicat clatitelor si produselor de patiserie, facandu-le mai pufoase.

1

1.1 Istoria berii

In urma cu cateva mii de ani oamenii au descoperit ca prin fermentarea cerealelor ei obtin o bautura hranitoare si buna la gust, adica berea. Ea este considerata o importanta sursa nutritiva , fiind apreciata de toate popoarele. Egiptenii preparau berea din orz si romanii au batut monede din argint si aur cu simbolul pretiosului orz.

Istoricii afirma ca in triburile nomade era facuta berea din apa si orz chiar inainte de a se invata sa se faca paine. Celtii, grecii, nordicii, egiptenii si babilonienii erau recunoscuti pentru cantitatile mari de alcool produse si consumate. Egiptenii erau cei care isi puneau bauturi alcoolice printre proviziile pe care le pregateau pentru viata de apoi. Babilonienii stiau peste 20 de moduri diferite pentru prepararea berii. Pentru ca se consuma bere in cantitati foarte mari, babilonienii au elaborat primul regulament care legifera consumul de bauturi alcoolice si functionarea localurilor de profil.

Primele "blonde" dateaza din zorii civilizatiei cand omul a devenit din nomad agricultor si a inceput sa conserve granele, urmand sa descopere bautura care urma sa devina adevarata "limfa" vitala a unei societati complexe si evoluate.

In Europa evului mediu, berea a ajuns sa se fabrice in manastiri. Calugarii au imbunatatit tehnologia de fabricare, folosind drept conservant flori de hamei. In secolul 19, o data cu revolutia industriala, procesul de fabricare al berii s-a mecanizat, ceea ce a constituit o piatra de hotar in istoria acestei bauturi atat de populare.

Adevarata productie de masa a berii pe teritoriul Tarilor Romane dateaza de la inceputul secolului 19 cand Johann de Gotha a inaugurat, in 1809, la marginea Bucurestilor, o fabrica de bere, distrusa de flacari in timpul revolutiei de la 1821. Incepand cu a doua jumatate a secolului 19, aparitia catorva fabrici de bere se traduce prin inaugurarea a numeroase berarii, dintre care unele au avut numai o viata efemera.

Foarte repede beraria devine o "institutie" si mai ales un punct de intalnire important al ziaristilor, politicienilor sau oamenilor de teatru. Asa s-a creat si un limbaj specific, cum era de exemplu denumirea masurilor de vanzare a berii. Celebrul "tap" isi trage numele de la renumitul berar german Bock (tap pe nemteste) comercializat pentru prima data in Bucuresti la beraria "Capitanul", langa statuia lui Gh. Lazar. "Halba" masura comuna pana atunci in vanzarea berii isi trage numele din nemtescul "haber liter" adica jumatate de litru.

Ambianta berariilor Bucurestene de la cumpana dintre cele doua veacuri, transpare deseori in nuvele lui Caragiale datorita in mare parte experientei sale de "vanzator de bere".

Pentru a obtine bere de calitate superioara se au in vedere doua elemente: calitatea apei si cerealele folosite.

Calitatea apei folosita la obtinerea berii joaca un rol foarte important deoarece sarurile din apa determina gustul, aroma si culoarea. In general apele dulci sunt neutre sau usor acide, iar cele dure sunt usor alcaline. Apa dura si hameiul confera gustul amar pronuntat si culoarea mai inchisa a bauturii.

A doilea proces in obtinerea berii este maltuirea, adica uscarea cerealelor in vederea fermentarii. Graul este lasat in apa pana incolteste, iar germinatia este intrerupta prin prajire in cuptoare. Cu cat prajirea maltului este mai de durata cu atat culoare berii este mai inchisa. Aroma amara, uscata a hameiului contrabalanseaza dulceata maltului. Pentru berea clasica este