Viticultură și vinificație - Întreprinderea Chatau Vartely

Introducere

Viticultura şi vinificaţia au tradiţii seculare încă de pe atunci strămoşii noştri moldoveni(triburile geto-dacii) din neoliticul timpuriu, la nord de Marea Neagră duceau observaţii asupra butucilor viţei de vie, supraveţuind înpreună in conditii dificile.

Milenii în şir cultivarea viţei de vie a fost îndeletnicirea preferată a băştinaşilor iar strugurii mustul şi vinul au fost elemente indispensabile în hrana poporului Tradiţia creştinizmului a păstrat culturi şi ritualuri divine în frumoasele biserici şi mănăstiri

Cultura viţei de vie are provinienţă preistorică , imprimaţia frunzelor de vitis arheologic au fost descoperite la Nasiadrea , fiind dovada ca liană sălbatică , era răspîndită în spaţiu carpatic circa cîteva milioane ani în urmă Producerea şi consumul vinului la moldoveni este o artă o parte integrală a culturi lor.

În ultimele 2-3 decenii , viticultura şi vinificaţia mondială sau confruntat cu unele elemente de criză determinate de apariţia unui dezechilibru între cerere şi ofertă Producerea băuturilor alcoolice în cantităţi mari şi controlul calităţii ei au fost făcute în a II-a jumătate a sec. XX începutul sec. XXI Calitatea produselor vinicole este direct influenţată de calitatea strugurilor , tehnologia de prelucrare a lor , de îngrijire , de calitatea încăperilor(secţiilor de păstrare), utilajelor şi a condiţiilor de păstrare şi valorificarea a vinului

În prezent suprafaţa de vii este 145 mii ha , dintre care 107,5 mii ha sa-u 74% se află în gospodăriile întreprinderilor Recolta globală de struguri numără 300-360 mii t/an.

Viticultura plaiului se caracterizează printr-un vast sortiment de soiuri din care 90% sînt soiuri europene Strugurii recoltaţi sînt prelucraţi la un număr mare de întreprinderi , majoritatea lor fiind S.A.

În sectorul viti-vinicol actual activiază 165 agenţii economice. Dintre cele 10 întreprinderi moldoveneşti amplasate pe teritoriul Rusiei 6 deja sînt vîndute, iar 2 sînt declarate falimentate Din toate întreprinderile Moldovei numai 10 sînt întreprinderi de stat.

Din toată cantitate de vin produsăde industria vinicolă circa 15% se comercializiază pe piţa internă , iar restul pe cea externă , practic 70-80% în federaţia Rusă, Ucraina, Belarus, Cazahstan şi 10-15% în ţările europene şi S.U.A.

Realizînd principalele direcţii stipulate în programul de activitate al guvernului pentru anii 2002-2007 “Renaşterea economiei-renaştera ţării”

conducera ministerului agriculturii şi îndustriei alimentare a întreprins un şir de măsuri ce ţin de politica statului în domeniul agriculturii şi industriei alimentare.

Ministerul, abilitatea cu funcţia de promovare a politicii statului în domeniul agroalimentar, şi-a axat acţiunile spre continuarea reformării proprietăţii, crearea condiţilor instituţionale necesare pentru formarea şi funcţionarea agenţilor economici din sector, obţinerea unei productivităţi competitive, perfecţionarea cunoştinţelor tehnico-ştiinţifice în domeniul agriculturii şi industriei alimentare.

R.M. este prima ţară în C.S.I. care a adoptat “Legea viei şi vinului ” 1994.

În jurnalul official al comunităţii europene din 16.06.1994 sînt înregistrate 11 vinuri purtătoare a denumirii V.D.O. (Purcari , Romaneşti , Stăuceni , Şişcani , Cahul, Rezeni, Taraclia, Ungheni, Codru, Vulcăneşti, Comrat )

Pe viitor concepţia şi programul de dezvoltare a sectorului viti-vinicol ţinînd cont de importanţa şi locul pe care îl ocupă această ramură în economia naţională, sarcina principală este de a mări suprafaţa de vii pînă la 2020 la nivelul 200 mii ha, în aşa fel ca recolta globală să fie de 1,0-1,1 mln. t/an tot odată se va înbunătăîi şi starea economică a Moldovei, deoarece pe viitor pe măsura creşterii plantaţiilor se va mări producţia globală:

în 2015-430 mii tone

în 2020-600 mii tone

Concomitent va creşte şi volumul de vin materie prima, prevăzut de această programă:

în 2015 -28 mln. dal.

în 2020 -39 mln. dal.

Făcînd calculele comparative cu preţurile anului 2000 (ca an de bază ), venitul din producţia vinicolă va alcătui :

în 2004-1,59 mlrd. lei

în 2015 -1,8 mlrd. lei

în 2020-2,4 mlrd lei

Ceea ce va constitui o eficacitate economică egală cu 121,136 ,183% corespunzător etapelor (tab. 1,2) După cum vedem dezvoltarea ramurii viti-vinicole este în strînsă corelaţie cu efectuarea cercetărilor, direcţiile principale fiind următoarele :

- extinderea suprafeţelor de vii

- sporirea exportului

- extinderea contractelor de colaborare cu ţările occidentale

- formarea întreprinderilor mixte

- atragerea capitalului străin

Necătînd la accea că programa prevede extinderea plantaţiilor, care în present alcătuiesc 107,5 mii ha , dar care sînt bătrîne şi au productivitate mică la ha, ele vor fi defrişate complect în ultimii 20 ani vor fi plantate viţe noi

Dar odată cu mărirea suprafeţelor în plantaţii avem nevoie de material săditor , de aceea programa prevede şi pregătirea tinerilor butaşi în cantitatea necesară.