Zona turistică Rânca din Județul Gorj

Zona turistica Ranca

Introducere

Muntii Parang sunt cei mai stancosi din grupa muntilor cuprinsi in spatiul dintre Jiu, Strei si Olt. De la 2519 m alt.,ei domina zarile Gorjului si ale Valcii si se compara cu puternicele cetati ale Retezatului. Parangul are piscuri ce parca sfarteaza norii, asa cum sunt Carja, Mandra, Stoienita, Setea Mare , Mohorul ; el mai adaposteste lacuri glaciare cu ape curate ca lacrima : Rosiile, Calcescu, Mija, Lacul Verde, etc. ; tot pe domeniul binecuvantat al Parangului se formeaza apele bogate si limpezi ale Lotrului, Gilortului si Jiului rasaritean ; paduri nesfarsite , vegetatia din poieni si de pe golurile de munte_bun , animalele sunt alte bogatii ale.masivului.

In urma cu cativa ani, oamenii au adaugat alte frumuseti acestui tezaur natural, si anume constructiile hidrotehnice din complexul Lotru, lacurile de acumulare Vidra, Petrimanul si Galbenul.

Statiunea Ranca este situate la altitudinea de 1600 m,fiind in plina dezvoltare, partiile de schi fiind amplasate pe Muntele Cornesu,avand diferite grade de dificultate Zapada abundenta de pe parcursul anului,precum si frumusetile naturala ale locului au facut din aceasta statiune un important punct de reper al turismului regional.

La Ranca se gasesc doua partii. Una de nivel mediu si una pentru incepatori, aceasta din urma fiind dotata si cu instalatie de nocturna. "Am facut lucrul asta pentru a prelungi ziua de schiat. Iarna se intuneca la ora 16:00 si daca nu ai nocturna pe partie lumea pleaca acasa. Incercam sa imbunatatim calitatea serviciilor prin aceasta instalatie, pe care ne-am dorit-o foarte mult. De la an la an vrem sa progresam tot mai mult. Pentru iarna viitoare vrem sa cumparam utilaje pentru batatorit zapada. Deocamdata nu avem instalatii pentru producerea artificiala a zapezii.

Privelistea, absolut magnifica, zapada multa si aerul de munte reprezinta o atractie pentru schiori, care in fiecare week-end iau cu asalt localitatea gorjeana.

Doar partia pentru incepatori era dotata cu instalatie de teleschi. "Ca sa ajungi la cealalta partie, cea pentru avansati, trebuia sa mai mergi un pic pe jos. Chiar si asa, erau destui schiori care se dadeau pe acolo. De anul trecut am reusit sa instalam un teleschi si acolo, astfel ca acum nu mai avem nici un fel de probleme", spune Mitroi, care se mandreste cu numarul mare de schiori care se afla pe partiile sale.

Fiind situata pe versantul sudic al muntilor Parang dispune de un potential turistic si sportiv deosebit fiind considerate centrul drumetiilor din Parang: drumetii montane,recreere si odihna,practicarea sporturilor de iarna din luna septembrie si pana in luna mai.

Atractii turistice prezente in Ranca sunt lacuri glaciare precum:Rosiile,Calcescu,Mija,Lacul Verde,piscurile Parangului precum Carja,Mandra,Stoienita,Setea Mare,Mohorul,Varful Papusa,Parangul Mare,lacurile de acumulare Vidra,Petrimanul si Galbenul din complexul hidrotehnic Lotru,padurile de stejari,mesteceni,brazi si frasini,aerul ozonat,cele doua partii de ski (se lucreaza la a 3 a) amplasate pe muntele Cornesu,multe si diversificate trasee turistice fac din aceasta statiune o destinatie deosebit de cautata de turisti la sfarsit de saptamana sau in concediu.

Relieful

Situat în partea de sud-vest a României, judeţul Gorj are o suprafaţă de 5.602 km2, din teritoriul ţării. La 31 decembrie 2004, organizarea administrativă a teritoriului judeţului era următoarea : 2 municipii şi 7 oraşe, 61 comune şi 411 sate, din care 35 aparţin de municipii şi oraşe.Teritoriul judeţului Gorj a fost o parte a regiunii istorice a Provinciei Oltenia de Nord. Acest judeţ a fost vreme îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea judeţul a fost o parte distinctă a formaţiunii politice condusă de Litovoi. Teritoriul pe care îl acoperă astăzi a fost numit Judeţul Jaleş, în documente datând din 1385, când a fost sub conducerea lui Dan I şi din 1387, de-a lungul domniei lui Mircea cel Bătrân. Doar la sfârşitul secolului al XV-lea putem vorbi de Gorj ca un judeţ.