Managementul apelor la fabrica de var

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Managementul apelor la fabrica de var.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc, ppt de 34 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Alte Domenii

Cuprins

CAPITOLUL I. .4
PREZENTAREA GENERALA A FLUXULUI TENNOLOGIC SI A
OPERATIILOR SPECIFICE
1.1. Descrierea activităţii şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament. 4
1.2. Fabrica de var 1.5
1.3. Fabrica de var 2.8
1.4. Principalele materii prime şi materiale utilizate în activitate.11
1.5. Utilizarea apei.12
CAPITOLUL II. .22
MONITORIZAREA ACTIVITATII SI MASURI PENTRU LIMITAREA EMISIILOR
3.2. Monitorizarea emisiilor in apa.14
3.3. Monitorizarea calitatii solului si a apei subterane.16
3.7. Masuri pentru reducerea emisiilor in apa.18
CAPITOLUL III.21
EFECTELE POLUANTILOR
CAPITOLUL IV.22
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE.23

Extras din document

CONŢINUTUL PROIECTULUI

Varul este folosit intr-o gama larga de industrii, spre exemplu ca agent de fluidizare in elaborarea si rafinarea otelului, ca liant in industria de constructii si in tratamentul apei, pentru precipitarea impuritatilor. Varul este deasemeni folosit pentru neutralizarea componentilor acizi in fluxurilor de gaze.

In anul 2004 piata europeana reprezenta 25 de milioane de tone dintr-un total de productie de 28 de milioane de tone incluzand productia comerciala si cea captiva de var. Aceasta insemna 20% din productia mondiala.

Importanta rolului varului pentru conducerea procesului de elaborare a otelului decurge din viteza cu care au loc reactiile complexe din convertizoarele pentru producerea otelului. Una din conditiile cele mai importante ale elaborarii o constituie formarea rapida a unei zgure cu bazicitate ridicata. Propietatile varului devin elemente hotaratoare in desfasurarea procesului de elaborare. Obtinerea de rezultate bune la elaborarea otelurilor impune utilizarea unui var uniform cu caracteristici superioare de asimilare in zgura.

Industria varului este o mare consumatoare de energie, 60% din costurile de productie reprezentand costurile energetice. Problematica de mediu asociata cu producerea varului este legata de poluarea aerului si de utilizarea resurselor energetice. Depinzand de specificul procesului, fabricile de var pot cauza emisii in aer, apa si sol. In plus mediul poate fi afectat de zgomot si mirosuri.

Având în vedere necesitatea unei bune gestionari a problematicii de mediu, masurile si termenele sunt prioritizate realizandu-se o ierarhizare in functie de justificarea economica si sociala.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A FLUXULUI TENNOLOGIC SI A OPERATIILOR SPECIFICE

I. 1. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII ŞI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT

Instalaţia de producere var şi dolomită are ca principal obiect fabricarea varului metalurgic necesar obţinerii oţelului în oţelării.

Fabrica de var nr. 1 este situată în partea de SE a platformei SC ArcelorMittal Galati SA, având o suprafaţă totala de 6.5501ha, din care suprafaţă construită este de 6.4534 ha. Fabrica de var nr. 1 are următoarele vecinătăţi:

- nord: SC Electrocentrale SA Galaţi;

- est: Uzina Cocsochimică;

- sud: Uzina Aglomerare Furnale;

- vest: magistrala N-S, Oţelăria nr. 1

Fabrica de var nr. 2 este situată în partea de NE a platformei SC ArcelorMittal Galaţi SA, având o suprafaţă totala de 6.3ha, din care suprafaţa construită este de 5.7708 ha. Fabrica de var nr. 2 are următoarele vecinătăţi:

- nord: drum acces Smârdan;

- est: Depozitul de feroaliaje

- sud: TC3, Uzina Piese Schimb;

- vest: OLD3

Instalaţia de produse auxiliare cuprinde trei sectoare şi anume:

 fabricarea dolomitei sinterizate;

 fabricarea produselor dolomitice, în cadrul sectorului de produse refractare.

 fabricarea varului metalurgic în cadrul fabricilor de var nr.1 şi 2

Capacitatea proiectată este de 720.000 t var metalurgic/an, 80.000 t dolomita/an.Capacitatea de producţie la nivelul anului 2007 a fost următoarea:

• 226.270,9 tone var metalurgic;

• 34.866 t dolomită sinterizată;

• 2.428,5 t masă de stampare.

Activitatea aferentă sectoarelor direct productive, întreţinerea şi o parte din serviciile auxiliare se desfăşoară corespunzător regimului de lucru în 1, 2, 3 sau 4 schimburi, în funcţie de programul tehnologic specific sectorului de activitate.

Tehnologia de obţinere a varului metalurgic constă în decarbonatarea calcarului prin calcinare, proces chimic ce are loc la temperaturi de 1000 – 1200 0C. Fazele procesului tehnologic sunt următoarele:

• depozitarea si sortarea calcarului;

• alimentarea cuptorului de calcinare;

• decarbonatarea calcarului din cuptor

• sortarea varului pe granulaţii.

I. 2. FABRICA DE VAR 1

Fabrica de Var nr.1 cu o capacitate proiectată de 420.000 tone var metalurgic/ an, funcţionează cu gaz natural şi are în componenţă:

• Depozit de materii prime

• Maşina de scos calcar

• 3 silozuri de calcar S1, S2, S3

• 3 alimentatoare A7, A8, A9 – pentru CRV 1

• 2 benzi transportoare T21, T22 – pentru CRV 1

• 3 alimentatoare A10, A11, A12 – pentru CRV 2

• 2 benzi transportoare T22, T24 – pentru CRV 2

• 3 alimentatoare A13, A14, A15 – pentru CRV 3

• 2 benzi transportoare T23, T25 – pentru CRV 3

• circuit dublu de transport calcar

• staţie sortare calcar cu 2 ciururi vibratoare

• 3 cuptoare rotative de var CRV1, CRV2, CRV3

• 1 circuit de evacuare şi transport var cu 2 fluxuri de evacuare şi transport var

• 1 Staţie sortare var

Utilajele aferente Fabricii de Var nr. 1:

• Transportoare cu bandă:

- T18a, T1, T2, T3, T13, T14

- T15, T16, T17, T18, T19, T20,

- T21, T22, T23, T14, T25

- T28, TB4, TB5

• Transportoare cu cupe basculante:

- TC1, TC2, TC26, TC27

• Ciur vibrator cu sită - cu ochi de 20mm: CV1, CV2

• Ciur vibrator cu sită - cu ochi de 10mm: CV3, CV4

• Cuptor rotativ CRV1, CRV2, CRV3

• Preîncălzitor vertical

• Răcitor vertical

• Alimentatoare oscilante

• Extractoare vibrante electromagnetice

• Ventilatoare de aer primar

• Ventilatoare de aer pentru răcirea varului

• Exhaustor gaze arse

Procesul tehnologic de fabricare a varului metalurgic la F-ca de var nr. 1 cuprinde următoarea succesiune de operaţii:

Alimentarea cu calcar a fabricii de var se face din depozitul de materii prime cu ajutorul maşinii de scos calcar care deversează materialul pe fluxul de benzi transportoare . Transportorul mobil reversibil repartizează după necesitaţi calcarul în cele trei silozuri S1, S2 şi S3.

De la cele trei silozuri calcarul este transportat la staţia de sortare prin intermediul unui circuit dublu de transport alcătuit din benzi transportoare. Staţia de sortare a calcarului cuprinde două ciururi vibratoare cu o pânză cu ochiuri de 20 mm separând doua fracţii granulometrice astfel:

- calcar cu granulaţia peste 20 mm constituind fracţia utila (20 – 50mm) care se repartizează cu cele doua transportoare mobile si reversibile cu banda in cele trei silozuri tampon ale staţiei destinate alimentării cuptoarelor;

- calcar cu granulaţia sub 20 mm reprezentând fracţia măruntă (10 – 20 mm) care este depozitat în două buncăre ale staţiei de unde este preluat de două benzi transportoare, încărcat în vagoane tip CFR, şi transportate la Fabrica de Aglomerare pentru introducerea în reţeta de obţinere a aglomeratului

În vederea creării mobilităţii în alimentarea cuptoarelor rotative de var din oricare siloz al staţiei de sortare calcar S5, S6 şi S7, s-a prevăzut fiecare siloz cu trei guri de evacuare.

Fisiere in arhiva (2):

  • Managementul apelor la fabrica de var.doc
  • Managementul apelor la fabrica de var.ppt

Bibliografie

CAPITOLUL I. .4
PREZENTAREA GENERALA A FLUXULUI TENNOLOGIC SI A
OPERATIILOR SPECIFICE
1.1. Descrierea activităţii şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament. 4
1.2. Fabrica de var 1.5
1.3. Fabrica de var 2.8
1.4. Principalele materii prime şi materiale utilizate în activitate.11
1.5. Utilizarea apei.12
CAPITOLUL II. .22
MONITORIZAREA ACTIVITATII SI MASURI PENTRU LIMITAREA EMISIILOR
3.2. Monitorizarea emisiilor in apa.14
3.3. Monitorizarea calitatii solului si a apei subterane.16
3.7. Masuri pentru reducerea emisiilor in apa.18
CAPITOLUL III.21
EFECTELE POLUANTILOR
CAPITOLUL IV.22
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE.23

Alte informatii

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAŢI FACULTATEA DE METALURGIE, ŞTIINŢA MATERIALELOR ŞI MEDIU SPECIALIZAREA: CALITATEA MEDIULUI SI DEZVOLTARE DURABILA DISCIPLINA: MANAGEMENTUL APELOR