Cuprins
- 1. Propunere
- 1.1 Soliditatea conceptului si calitatea obiectivelor.
- 1.2 Caracterul inovativ in relatie cu state-of-the-art
- 1.3 Contributia la progresul tehnologic/ imbunatatirea cunostintelor
- 1.4 Descrierea proiectului
- 1.4.1 Lista workpackage-uri
- 1.4.2. Lista livrabile
- 1.4.3. Descrierea workpackage-urilor
- 2. Implementarea
- 2.1 Calitatea consortiului ca si intreg
- 2.1.1 Descrierea structurii si a procedurilor management-ului de proiect
- 2.1.2 Descrierea consortiului
- 2.2 Alocarea si justificarea corespunzatoare a resurselor angrenate in proiect
- 3. Impactul. Potenţialul impact prin dezvoltarea, diseminarea si utilizarea rezultatelor proiectului
- 3.1 Contributie, la nivel european si / sau international, la impactul preconizat mentionat in programul de lucru în cadrul activitatii respective
- 3.2 Adecvarea măsurilor avute în vedere pentru diseminarea şi / sau exploatarea rezultatelor proiectului, şi de gestionare a proprietăţii intelectuale
- 3.2.1 Rezultatele proiectului si managementul proprietatii intelectuale
- 3.2.2 Diseminarea sau/si explotarea rezultatelor proiectului
- 3.3 Impactul inovativ
- 4. Probleme etice
Extras din proiect
1.Propunere
1.1 Soliditatea conceptului si calitatea obiectivelor.
Descrierea proiectului
Scopul proiectului este de a realiza o aplicatie intitulata “NewLife”. Aceasta aplicatie va ajuta copii care sufera de autism sa interactioneze cu mediul inconjurator si sa recunoasca diferite obiecte prin intermediul unor povesti interactive. Povestitorul, care este reprezentat de un calut se va opri pe parcursul povestii si va adresa intrebari la care copilul va trebui sa raspunda prin identificarea unor obiecte sau personaje din respectiva poveste. Interactiunea va avea loc pe un ecran dotat cu un touchscreen.
Obiectivele proiectului si criteriile de succes
Obiectivul general:
• Imbunatatirea in procent de 80% a comportamentului copiilor autisti si interactiunea acestora cu mediul inconjurator.
Criterii de reusita:
• Copiii care sufera de autism sunt ajutati sa comunice si a socializeze mai usor.
• Parintii devin coterapeuti in procesul de recuperare si integrare a copilului.
• Parinti sunt formati/pregatiti pentru a oferi un suport atat in procesul de invatare cat si in procesul de integrare al copilului.
• Creerea unui stoc suficient de sisteme pentru a asigura testarea lui pe un grup de 33 de copii.
• Pregatirea centrelor de asistenta pentru copiilor care sufera de autism in a deveni partenere in oferirea de consultanta specializata, respectiv organizarea de training-uri privind creerea de medii propice dezvoltarii copiilor.
• Copii cu autism inscrisi in acest program sunt monitorizati din punct de vedere evolutiei lor.
• Creearea unei retele de educatori si consilieri resursa – specializati in lucrul cu acest tip de copii.
• Campanie de sensibilizare a membrilor comunitatii privind respectarea drepturilor copilului si a promovarii integrarii copiilor care sufera de autism in societate.
Obiective specifice:
• Identificarea copiilor cu autism cu varste cuprinse intre 2-14 ani.
• Initierea si formarea unei echipe multidisciplinare (1 logoped, 1 terapeut ocupational, 1 psihopedagog, 1 psiholog, 1 consilier) care sa asigure servicii de evaluare pentru copiii cu autism, consiliere de specialitate parintilor.
• Furnizarea de sesiuni de training si pregatirea persoanelor resursa(parinti) pe problematica copilului care sufera de autism si a modului in care acestia pot fi ajutati.
• Evaluarea copiilor identificati, selectarea si includerea copiilor in programul de invatare interactiv.
• Pregatirea parintilor pentru a putea fi coterapeuti in procesul de invatare si recuperare a copilului.
In urma realizarii acestui proiect se doreste o imbunatatire a abilitatilor de comunicare, socializare si de interactionare cu mediul inconjurator a copiilor care sufera de autism.
Succesul acestui proiect va fi garantat daca vom avea de la cel putin 80% din subiectii care testeaza acest sistem un feedback pozitiv in ceea ce priveste modul in care acestia vorbesc, recunosc obiecte din mediul inconjurator, comunica cu persoanele apropiate si daca acestia se integreaza mai usor in anumite contexte sociale.
1.2 Caracterul inovativ in relatie cu state-of-the-art
Teorii Neuropsihologice si Caracteristici
Studiile neuropsihologice, pe langa faptul ca se concentreaza asupra trasaturilor autismului, au si o alta tinta, aceea de a descoperi deficitul sau deficitele cognitive fundamentale ce se afla in spatele anormalitatilor comportamentale observate in cazul acestei boli.Trei dintre cele mai importante teorii presupun ca exista deficite cognitive fundamentale in functiile executive,coerenta centrala si elaborarea unei teorii, pareri.
Functia “executiva” este un termen care acopera o zona larga de procese cognitive superioare cum ar fi capacitatea de a se libera de context, inhibarea unor raspunsuri nepotrivite, planificarea, indeplinirea unei sarcini, schimbarea sarcinilor si monitorizarea lor. Pentru examinarea acestor procese s-au creat niste teste neuropsihologice cum ar fi Turnurile din Hanoi si Sortarea Wisconson a cartilor de joc care au scos la iveala functii executive anormale in autism. In particuar, deficitul in capacitatea de a trece de la o sarcina la alta este considerat paralel cu acel comportament ritualistic-repetitiv observat in autism si reprezinta caracteristica definitorie a acestei boli.
O a doua teorie neuropsihologica despre autism afirma ca persoanele autiste au o slaba coerenta centrala. Ca dovada in sustinerea acestei teorii este faptul ca autistii nu pot deosebi tipare, modele sau stimuli intr-un context cu inteles, spre deosebire de o persoana care nu sufera de aceasta boala. Acest deficit poate insemna limitare in procesarea unor evenimente sau stimuli importanti dar poate sevi la cresterea performantei unui individ autist de a procesa stimuli intamplatori, observatie ce a fost facuta in mai multe studii. De exemplu, intr-un studiu, indivizii autisti au dovedit ca au o capacitate relativ dezvoltata in a-si aminti cuvinte intamplatoare, fara sens dar au avut rezultate proaste in a-si aminti propozitii cu inteles.
O a treia ipoteza sugereaza ca indivizii autisti au un deficit in a crea o parere despre sine sau o teorie despre starea mentala interna a celorlalti, cum ar fi dorintele si credintele lor. Acest deficit este observabil atunci cand unui individ autist i se cere sa prevada comportamentul unei alte persoane dupa ce s-a luat in considerare posibilitatea ca informatia data acelei persoane poate fi falsa sau ca individul ar putea avea o opinie gresita. Un astfel de exemplu este ilustrat de nereusita copiiilor autisti in urmatorul test: subiectului i se cere sa prevada daca o persoana ar mai cauta un anumit obiect care a fost mutat de la locul sau original ( din punctul A in punctul B) in timpul cat persoana a fost afara din incapere. Copilul autist nu e capabil sa ia in considerare faptul ca persoana respectiva nu poate sti ca obiectul a fost mutat ( din punctul A in punctul B) intrucat era absenta la aceasta mutare. El va raspunde ca persoana va cauta obiectul in noua locatie ( punctul B).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Managementul Proiectelor - Sistem Interactiv de Invatare pentru Copiii care Sufera de Autism.doc