Plan de Dezvoltare Durabilă a Localității Aninoasa

INTRODUCERE

“Dezvoltarea durabilă este cea care urmărește nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile lor”.

Conceptul de dezvoltare durabilă a luat naștere acum 30 de ani, ca răspuns la apariția problemelor de mediu și a crizei resurselor naturale, în special a celor legate de energie. Practic, Conferința privind Mediul de la Stockholm din 1972 este momentul în care se recunoaște că activitațile umane contribuie la deteriorarea mediului înconjurător, ceea ce pune pericol viitorul Planetei.

Câțiva ani mai târziu, în 1985 era descoperită gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii și prin Convenția de la Viena a început căutarea unor soluții pentru reducerea consumului de substanțe care dăunează stratului protector de ozon care înconjoară Planeta.

În 1987, la un an de la catastrofa de la Cernobâl, în cadrul Raportului WCED de la Brundtland a fost formulată cea mai citată definiție a dezvoltării durabile: “Dezvoltarea durabilă este cea care urmărește nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile lor”.

Dar, momentul de referință care marchează o nouă viziune de dezvoltare a țărilor lumii contemporane îl constituie Conferința privind mediul și dezvoltarea, organizată de Națiunile Unite la Rio de Janeiro în vara lui 1992, cunoscută sub numele de “Summit-ul Pământului”. Tot atunci a fost elaborată și Agenda 21 - planul de susținere a dezvoltării durabile.

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv și al Uniunii Europeane, începand cu 1997, când a fost inclus în Tratatul de la Maastricht, iar în 2001, la summit-ul de la Goetheborg a fost adoptată Strategia de Dezvoltare Durabilă a UE, căreia i-a fost adăugată o dimensiune externă la Barcelona, în 2002.

Obiectivul general al dezvoltării durabile este de a găsi un optim de interacţiune și compatibilitate a patru sisteme: economic, uman, ambiental și tehnologic, într-un proces dinamic și flexibil de funcţionare. Nivelul optim corespunde acelei dezvoltări de lungă durată care poate fi susţinută de către cele patru sisteme. Pentru ca sistemul să fie operaţional, este necesar ca această susţinere sau viabilitate să fie aplicată în toate subsistemele ce formează cele patru dimensiuni ale dezvoltării durabile – plecând de la energie, agricultură, industrie până la investiţii, aşezării umane și biodiversitate.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Aninoasa va avea rolul de a orienta dezvoltarea regiunii pe o perioadă mare de timp şi de a fundamenta accesul orașului la Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene. De asemenea, priorităţile prevăzute în această strategie sunt compatibile cu domeniile de intervenţie stabilite în cadrul Programului Operaţional Regional şi a Programelor Operaţionale Sectoriale:

• creşterea competitivităţii economice;

• infrastructura de transport;

• infrastructura de mediu;

• dezvoltarea resurselor umane;

• dezvoltarea capacităţii administrative.

Beneficiari direcți ai strategiei de dezvoltare durabila a orașului Aninoasa sunt

• Administraţia publică locală a oraşului Aninoasa;

• Parteneri locali şi instituţii ale oraşului Aninoasa;

• Locuitorii oraşului Aninoasa

Problematica dezvoltării durabile a rămas și va rămâne în actualitatea preocupărilor mondiale mai ales datorită discrepanței care există între recunoaşterea teoretică a importanței acesteia și rezultatele concrete înregistrate până în prezent, subsumate ideii de progres social.

În ultimele decenii, pe plan mondial, s-au realizat progrese în toate domeniile și s-au înregistrat schimbări semnificative la nivelul dezvoltării umane.

CAPITOLUL I

STAREA ACTUALĂ

1.1. Aşezarea geografică

Oraşul Aninoasa este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara, în bazinul carbonifer Valea Jiului, fiind învecinat la nord-est cu municipiul Petroşani, la sud cu judeţul Gorj, iar la vest cu Municipiul Vulcan. Din punct de vedere geografic, orașul Aninoasa se află la latitudine: 45°25 N şi longitudine: 23°22 E.(Fig.1)

Accesul în regiune se realizează pe drumul județean DJ666B, care pleacă din intersecţia cu DN66A, traversează localitatea pe lângă pârâul Aninoasa, pe o lungime de 6 km+200 din DN66A până la ieşirea din localitate.

1.2. Scurt istoric

Localitatea a fost menţionată documentar prima dată în anul 1442 sub forma unei aşezări întinse ca suprafaţă şi se numea Bărbătenii de Jos care, după cum spune legenda, a fost numită astfel, după coloniştii care s-au așezat aici şi care veneau din regiunea râului Bărbat. Numele aşezării a fost schimbat mai târziu, acest nume fiind menţionat pentru prima dată în anul 1733. Ulterior, s-a dezvoltat o altă aşezare, numită Anena, descrisă într-un document datând din 1442, ca fiind o regiune mare, regiune care a devenit ulterior Aninoasa.

După părerea marelui istoric Nicolae Iorga, numele oraşului vine de la copacul anin, a cărui scoarţă era folosită pentru vopsirea îmbrăcămintei.

A fost atestată ca localitate în 1913. Din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale, până în anul 1968 oraşul a fost organizat în două comune: Aninoasa şi Iscroni, vechile denumiri fiind "Anena" respectiv "Bărbătenii de Jos".

Din anul 1968, Aninoasa a fost organizată în comună suburbană. În anul 1989 Aninoasa a primit statutul de oraş, datorită importanţei economice pe care o are în Valea Jiului, prin Legea 1/1989 a reîmpărţirii teritorial administrative a ţării.

În anul 1990 prin reîntoarcerea la Legea 2/1968 privind împărțirea teritorial administrativă a ţării se face următoarea modificare: localitatea Aninoasa (Fig.2), rămâne oraş cu satul aparţinător Iscroni, al cărui teritoriu se restrânge de la podul de peste Jiul de Vest până la DN 66.

1.3. Cadrul natural

Relieful zonei are un aspect colinar, exceptând albia majoră a Văii Jiului de Vest. Dintre culmile mai importante se menționează Dealul Plesnitoarea cu cota de 757 m și Dealul Piscu, care face legătura cu munții din nord. La sud, relieful este mai puțin accentuat, iar contactul cu munții Vâlcan se face treptat.