Planificare voiaj Batumi-Banyas - perioada de mers 12-18 nov 2014 - aspecte meteo

1. Descrierea voiajului

Voiajul se va executa pe ruta Batumi (Georgia) – Banyas (Siria). Nava care execută voiajul este „PGC Aratos”, tanc de gaze lichefiate, cu o capacitate de 9200tdw. Voiajul va fi executat în perioada 12-18 noiembrie 2014, durata fiind de cca 112 ore de marş. Viteza dezvoltată de navă pe parcursul voiajului este de 13 Nd. Ordinul de plecare soseşte la ora 08.00 în data de 12.11.2014. Având în vedere că după aproximativ 48 de ore nava se află în faţa Istanbulului în radă, la 12 Mm de schema de separaţie din faţa intrării în strâmtoarea Bosfor, considerăm ca va mai aştepta încă 12 ore până la formarea convoiului de seară pentru a traversa strâmtoarea în noapte ade 14-15 noiembrie. Adăugând la cele 112 ore de marş si cele 12 ore de aşteptare rezultă 124 de ore totale de voiaj din momentul plecării din Batumi. În acest fel, considerăm ETA pentru PGC Aratos data de 18 noiembrie orele 00.00. Nava pleacă de la Batumi cu un cargo de LPG Mix 65% butan, 35% propan.

Ruta planificată are o lungime de aproximativ 1460 Mm, fiind împărţită în 10 leguri determinate de 11 waypointuri după cum urmează:

Nr. Crt. WP Latitudine Longitudine GC Distanţă parcursă Timp între WP

1 WP1 Radă Batumi 41o39’58” N 041o39’12” E 279o

2 WP2 Tr Cap Sinop 42o15’26” N 035o15’10” E 270o 287 Mm 22h

3 WP3 42o14’26” N 033o22’52” E 257o 370 Mm 6h

4 WP4 Ent Istanbul 41o26’19” N 029o15’42” E 192o 560 Mm 15h

5 WP5 Ext Istanbul 40o26’24” N 028o58’37” E 254o 621 Mm 5h

6 WP6 Ent Canakale 40o27’39” N 026o49’22” E 229o 719 Mm 8h

7 WP7 Ext Canakale 39o58’12” N 026o05’18” E 189o 763 Mm 3h

8 WP8 Tr I. Chios 38o07’15” N 025o43’35” E 146o 875 Mm 9h

9 WP9 Tr I. Rhodos 35o45’47” N 027o39’32” E 089o 1044 Mm 13h

10 WP10 Tr C. Apostolos 35o53’70” N 034o40’49” E 124o 1387 Mm 26h

11 WP11 Ent Banyas 35o11’70” N 035o54’20” E 1460 Mm 6h

În întocmirea rutei am folosit următoarele hărţi (în ordinea folosirii conform rutei alese):

BA3317*, BA3313, BA2236, BA2237, BA2238, BA2230, BA3930, BA1158, BA1198, BA1198*, BA1015, BA1195, BA1159, BA1005, BA1004, BA2429, BA1086, BA224, BA1608, BA1061, BA1058, BA1087, BA1095, BA1099, BA1055, BA236, BA237, BA2632, BA796, BA2633, BA1579*, şi hărţile generale BA2214, BA180 şi BA183.

De asemenea în planificarea rutei au fost folosite următoarele cărţi pilot: NP24, NP48 şi NP49.

2. NP24 Marea Neagră

2.1 Consideraţii generale.

Fundul mării în zona centrală a Mării Negre consistă în noroi gri albăstrui sau albastru, lângă coastă se poate întânli noroi amestecat cu scoică şi pe alocuri cu nisip şi pietriş.

2. 2. Curenţii

Sensul curenţilor este invers acelor de ceasornic, acţionează pe lângă coastă şi sunt slabi şi inconsistenţi. Se întânesc deasemenea contra cutrenţi poziţionaţi între coastă şi curentul principal. Aceşti contra curenţi sunt foarte aleatori. Există un important aflux de apă care curge prin Marea Marmara către Marea Mediterană. Curenţii în Marea Neagră au două cauze de formare: aportul de apă adus de fluvii dar aceasta în special pentru zona de nord-vest şi apoi influenţa vântului. Variaţia acestotr factori de-a lungul anului pot duce la schimbări de sens şi de debit a curenţilor. În toamnă cantitatea de apă dulce de pe râuri este mai mică, intensitatea curenţilor fiind stabilită de vânturi. Diagramele de curenţi arată circulaţia generală a curenţilor din Marea Neagră pe tot parcursul anului. Pentru lunile octombrie – decembrie în parte de sud-vest şi sud a Mării Negre se întâlneşte un curent de constanţă moderată cu sensul NW-N în zona Batumi – Trabyon – Ordu, apoi un contracurent slab de sens opus, SE de-a lungul coastei turceşti între Sinop şi Ordu. De la mijlocul Mării Negre, din dreptul capului Sinop se găseşte iar un curent moderat de sens N, apoi către Zonguldac unul de sens NW, coborând de a lungul coastei către Istanbul întâlnindu-se un curent de constanţă moderată de la strămtoarea Bosfor către Sinop de sens ENE.

2.3. Nivelul mareelor şi al valurilor.

2.3.1. Nivelul mării. Variaţia anuală a nivelului mediul al mării este de natură barometrică şi efectele sale nu depăşesc 5 cm. La aceste cauze se adaugă fluxul de apă dulce adus de fluvii, dar nu este cazul pentru regiunea luată în duscuţie în cadrul voiajului nostru. Vânturile periodice influenţeayă de asemenea nivelul măriii, briza mării având tendinţa să crească nivelul apei în zonele costiere, iar briza uscatului să scadă nivelul apei. Având în vedere că voiajul se execută în zone cu deschidere largă, doar baia de ancoraj de la Batumi poate fi afectată serios de acest fenomen. Un alt fenomen ce poate influenţa nivelul mării sunt seişele care au ca şi cauză de formare activitatea seismică. Activitatăţi seismice mai dese se întlnesc de alungul coastei de vest a Turciei şi în marea Marmara şi Mediterană.

2.3.2. Valurile. Demn de menţionat pentru acest subiect este aspectul prezentat de vânturile ce bat din nord şi se iscă pe coasta Turciei în sudul mării, care sunt întărite de întâlnirea cu falezele abrupte şi înalte de pe coastă. În apele din vestul mării au loc furtuni puternice din sud sau sud est acolo unde întâlnesc curentul care curge spre sud.

2.3.3. Hula este un fenomen des întlnit în zona de sud a mării în mode sopecial în timpul iernii. În baia Batumi aflată în zona de sud-est pot avea loc valuri de hulă din nord sau nord est pe perioada toamnei şi a iernii. În timpul iernii hula are cote de 2-3 m ocazional putând atinge cote de 6 până la 8 metri înălţime. Pentru coasta georgiană între Tuapse şi Batumi în băi şi porturi poate fi întâlnit fenomenul cunoscut drept Tyagun, cauzat de valuri de hulă generată de o furtună îndepărtată sau de vânturi locale.