Studiu privind conținutul instruirii la fotbaliștii cu vârsta de 15-16 ani

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

Fotbalul, iată o disciplină sportivă mai mult decât probabil cu cea mai răspândită arie de dezvoltare din lume, dacă ţinem seama ca în aproape toate ţările se desfăşoară un campionat naţional, dacă ne mai gândim că primul vizitator al lunii, americanul Neil Armstrong nu gaseă altă comparatie a zonei în care aselenizase la 20 iulie 1969 decât cea cu un teren de … fotbal.

Jocul de fotbal este un fenomen social de suprastructură internaţională care obligă pe toţi participanţii, respectiv pe toate şcolile sau echipele de club, să se întreacă în condiţii egale, indiferent de locul de pe glob, de sistemele politice, religioase, culoare sau rasă, demonstrând că fotbalul este internaţional în conţinutul sau specific.

Marea popularitate de care se bucură jocul de fotbal pe intreg globul se datorează şi îndemânării cu care jucătorii fac faţă unor situaţii deosebit de complexe din timpul jocului. Dincolo de pasiuni şi satisfacţii, el se adresează unor virtuţi profund umane: loialitate, curaj, cinste, prietenie, forţă, inteligenţă, măiestrie.

Stadiul atins în prezent de evoluţia jocului de fotbal pe plan mondial, ca rezultat al eforturilor şi preocupărilor specialiştilor şi jucătorilor pentru perfecţionarea continuă a jocului, a dus inevitabil la conturarea unor idei şi soluţii noi, precis stabilite cu privire la maniera de joc, la sistemul de pregătire, formare şi selecţie a jucătorilor.

Fotbalul de performanţă modern este caracterizat prin perfecţionarea lui la toţi factorii antrenamentului : pregătire fizică, tehnică, tactică, teoretică si psihică. Fotbalul este singurul domeniu în care improvizaţia individuală devine colectivă.

Trebuie să reţinem faptul că visul oricărui copil este acela de a fi selectionat in echipa sa preferata unde, trecand prin diferite etape de pregatire sa ajunga pe cele mai inalte culmi ale performantei

1.1. Importanţa şi actualitatea temei

Întreg parcursul drumului, începând cu depistarea şi iniţierea copilului in fotbal, continuând cu formarea şi promovarea sa, este dominant incontestabil de personalitatea celui numit şlefuitor de talente, figura centrală a oricărei şcoli de fotbal care se respectă.

Antrenorul trebuie să-şi propună formarea unui jucător care să poată gândi, adică să fie în stare să se adapteze foarte bine la diferitele situaţii care se verifică într-un concurs.

Antrenorul de copii şi juniori este pivotul in jurul căruia se formează colectivul numit echipă, locul unde mai târziu va răsări schimbul de mâine.

Antrenorul va trebui să cunoască bine problematicile legate de diferitele etape de vârstă, pentru a-şi putea programa proiectul tehnico-educativ, raportat la o etapă de evoluţie bine precizată a propriului grup-echipă.

Pregătirea sportivă a juniorilor va fi orientată preponderent spre îmbunătăţirea şi perfecţionarea fiecărui element de joc în parte, în timp ce jocul propriu-zis va servi în special ca mijloc de combinare a acestor elemente în proporţii cât mai precise.

In fotbalul actual jucătorul care intră in posesia mingiei devine coordonator de joc indiferent de postul pe care evoluează.

Acesta trebuie să posede mijloace tehnice şi tactice specifice jocului de atac, şl de apărare şi totodată, trebuie să aibă viteză, forţă şi rezistenţă sporite.

Datorită modificărilor survenite în ceea ce priveşte sistemul de joc, dinamica jocului şi cerinţele tot mai ample pe fiecare post, se impune o mai bună pregătire tehnică şi fizică a tuturor jucătorilor pentru a putea face faţă situaţiilor dificile cu care se confruntă.

Preluarea, conducerea şi pasarea mingii in cele mai dificile situaţii, arta de a dribla adversarii, numărul mare şi varietatea deprinderilor motrice specifice fotbalului sunt elemente cu care jucătorii pot decide soarta unui joc.

1.2. Scopul lucrării

Întreg procesul de iniţiere si consolidare a jocului de fotbal trebuie să se realizeze la vârsta junioratului.

Importanţa deosebită a selecţiei şi pregătirii la această perioadă de vârstă constă tocmai în cunoaşterea particularităţilor specifice jucătorilor, fiind segmentul cel mai fragil şi dinamic în evoluţia sa psiho-morfo-fiziologică, dar şi cea socială.

Lucrarea de faţă îşi propune îmbunătăţirea metodologiei de lucru in cadrul programei de antrenament la grupele de juniori. Calitatea procesului instructiv-educativ la această grupă de vârstă 15-16 ani(care împreună cu celelalte grupe de vârstă constituie baza de masă a fotbalului de performanţă) reprezintă un factor hotărâtor al asigurării în perspectivă a capacităţii superioare de performanţă a jucătorilor.

CAPITOLUL 2

FUNDAMENTAREA TEORETICO-METODICĂ A LUCRĂRII

2.1. Caracteristici generale privind selecţia

Selecţionarea componenţilor echipelor constituie o problemă relativ dificilă, deoarece particularităţile morfologice şi funcţionale caracteristice vârstei 15-16 ani creează unele dificultăţi în depistarea elementelor cu perspectivă de afirmare.Indicii concreţi ai dezvoltării unor calităţi motrice specifice jocului de fotbal practicat de seniori, de exemplu rezistenţa şi forţa, la această vârstă sunt insuficienţi dezvoltaţi.Aceeaşi stare de lucruri poate fi semnalată şi la unele procese psihice, ca de exemplu concentrarea îndelungată a atenţiei asupra unui mare volum de acţiuni, tenacitate în urmarirea scopului, calităţi puţin pregnante la vârsta de 15-16 ani.