Începuturile literaturii religioase Transilvania

I.Scurt istoric

Transilvania denumita si Ardeal este o provincie istorica romaneasca. In intelesul strict al cuvantului, Transilvania este tinutul inconjurat de Muntii Carpati, însă în sensul larg ea ţine de la Carpatii Orientali si pana la Tisa asa dupa cum se spune si Grigorie Ureche: „Ardealul se chiama Tara de peste Munte, carea coprinde o parte din Datiia si piste munte. Dreptu aceea-i zicu Tara de peste Munte caci ieste încunjurata de toate partile cu munti si cu paduri, cum ar fi ingradita. Zicu-i si tara de 7 orasa, din limba nemteasca, iara lacuitorii ţarii isi zicu ardeleni, carii se hotarascu (se învecineazaă) cu ungurimea dinspre apus, sau cumu-i zicu unii Panonia ".

Numele de Transilvania provine din latina, fiind mentionat pentru prima oara intr-un document din 1075 ca Ultra Silvam (deosebit de impadurit) si este compus din termenii trans („peste”, „dincolo”) si silva („padure”) si inseamna " (teritoriul) de dincolo de padure".Notiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, doua acceptiuni distincte: prima se refera, intr-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatica, delimitata de Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si, la vest, de Carpatii Occidentali (Muntii Apuseni). Al doilea sens al denumirii se refera, prin extensie, de asemeni la Maramures, Crisana, Satmar, tinut cunoscut si sub denumirea Partium, adica „partile” dinspre Ungaria, alaturate dupa mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podisul transilvan, constituind impreuna Principatul Transilvaniei.

Suprafata totala a Transilvaniei, impreuna cu Banat, Crisana, Satmar si Maramures, insumeaza 100.293 km², care repreprezinta 42,1% din totalul suprafetei Romaniei. Populatia ce traieste in acest spatiu numara 7.221.733 locuitori, cifra care reprezinta aproximativ o treime din cea a populatiei Romaniei.

Transilvania: 1.Voievodatul Transilvaniei

-Carpatii Meridionali

- Carpatii Occidentali

2.Partium

-Crisana

- Sătmar

II.Operele lui Filip Moldoveanul

In Transilvania in anul 1544, Filip Moldoveanul, „scriitoriul” in limba romana al orasului Sibiu, editeaza Catehismul romanesc (1544), prima lucrare in limba romana cunoscuta astazi. La doi ani dupa editarea acestui catehism, Filip Moldoveanul va edita un Tetraevanghel slavon (1546), iar intre anii 1551-1553 o alta lucrare va iesi de sub teascurile tiparnitei sibiene, si anume Evangheliarul slavo-roman. Astfel, avem de-a face cu primele tiparituri romanesti si, totodata, cu primul tipograf in limba romana care nu mai poate fi considerat ca si pana nu demult Coresi, ci Filip Moldoveanul. El va tipări cele trei lucrari ale sale in atelierul tipografic al lui Lucas Trapoldner din Sibiu, care avea deci si o sectie romaneasca.

Ca desenator şi turnător de litere, Filip Moldoveanul a realizat un alfabet chirilic simplu, practic. Tot el a realizat si gravurile, precum este aceea infatisandu-l pe Hristos, sau aceea a celor patru evanghelisti.

Din pacate insa, dintre tipariturile lui Filip Moldoveanul nu ne sunt temeinic cunoscute decat exemplarele Tetraevanghelului slavon si Evangheliarul slavo-roman. Primul ne este astazi cunoscut in doua exemplare pastrate in Rusia, in timp ce al doilea ni s-a pastrat doar sub forma unui fragment de 117 file, aflat in fondul de carte rara al Bibliotecii Publice din Leningrad.

Opere:

1.Catehismul românesc (1544)-este prima carte tiparita in limba romana. A fost tiparita in anul 1544, la Sibiu.

2.Tetraevanghel slavon (1546)-aparut in 1546, fiind o reeditare a Tetraevanghelierului lui Macarie. O importanta deosebita are aceasta carte a lui Filip pentru ca este prima carte tiparita la noi cu xilogravuri. La inceputul fiecarei evanghelii apare simbolul evanghelistului respectiv

3.Evangheliarul slavo-roman-tiparit prin anii 1551-1553. Este prima carte bilingva la noi si prima carte care s-a pastrat in limba romana.