Istoria Mobilei

INTRODUCERE

Mobilierul ocupă un loc important în viaţa noastră. Suntem înconjuraţi de mobilă în fiecare zi şi noapte oriunde ne-am duce. Face parte din viaţa noastră, şi ne oferă un confort aparte. Mobila reflectă lumea noastră interioară. Stimulează capacitatea de a crea emoţii pozitive, senzaţii plăcute şi o atmosferă mai agreabilă.

Din punct de vedere al climatului de muncă, mobilierul poate creşte productivitatea angajaţilor. Climatul de lucru devine esenţial în motivarea angajatului. Un spaţiu de lucru rigid, lipsit de viaţă, afectează în timp şi atitudinea angajaţilor faţă de muncă. Pe lângă motivarea angajaţilor, un design eficient al spaţiului de birouri are un impact direct asupra eficienţei organizaţiei. Studiile arată că frecvenţa comunicării se apropie de zero pentru angajaţii cu birouri separate de mai mult de 30 de metri.

„Mobilier” este un termen colectiv, desemnând toate obiectele ce se pot muta sau care, uneori, sunt fixe (construite în sau între pereţi), care susţin atât corpul uman cât şi obiecte utile oferind capacităţi de menţinere, păstrare şi stocare. Astfel dulapurile, rafturile, scaunele, mesele, birourile, paturile, canapelele, etc. sunt diferite piese de mobilier, având diferite funcţii specifice.

Mobilierul poate fi nu numai un produs pur funcţional, dar si un produs de design artistic, fiind considerat o formă de artă decorativă. În acest caz valoarea acestor tipuri de piese de mobilier depăşeşte cu mult valoarea obişnuită a unor piese de mobilier ce sunt doar funcţionale. Mobilierul poate avea adesea şi funcţii culturale, simbolice sau religioase specifice.

Mobilierul, în combinaţii cu alte obiecte funcţionale, aşa cum ar fi corpuri de iluminat, perdele, covoare sau ceasuri de perete, respectiv în combinaţie cu obiecte decorative şi artistice, aşa cum ar fi picturi, gravuri, sculpturi etc., contribuie la realizarea spaţiilor interioare ambientale, conferind practicalitate, comfort, intimitate şi generând nota personală a celor ce locuiesc habitatul respectiv.

O persoană care se ocupa în trecut cu realizarea manuală a diferitelor piese de mobilier se numea ebenist. Astăzi, datorită unor arhitecţi remarcabili ai începutul secolului al 20-lea, printre care Peter Behrens, care au revoluţionat designul de mobilier şi cel industrial, mobilierul se produce exclusiv în producţie de masă, într-o întreprindere specializată. Fostul ebenist de odinioară s-a transformat într-un designer de mobilier.

Casa este locul unde îţi începi şi unde îţi închei ziua, locul unde te pregăteşti să faci faţă

numeroaselor acţiuni care te aşteaptă, unde te încarci cu energie, unde petreci timp doar tu cu tine. Locurile unde îti petreci timpul liber, biroul, cafeneaua, sunt locurile unde îţi petreci viaţa de zi cu zi. Ambientul îţi face viaţa mai confortabilă, oferindu-i comoditate şi căldură. La sfârşitul unei zile lungi de muncă, nimic nu poate fi mai relaxant decât câteva clipe petrecute în fotoliul preferat. Mobila determină stilul şi nivelul de viaţă al oamenilor, reflectă lumea lor interioară. Stimulează capacitatea de a crea emoţii pozitive, senzaţii placute şi o atmosferă mai agreabilă. Înca din secolul VIII Î.Hr. oamenii erau interesaţi de conceptul mobilei în Europa. Însă

începând cu secolul al XIV-lea putem vorbi de o renaştere în design. Abia după al doilea razboi

mondial, producţia de mobilier a început să se dezvolte mai rapid în toate ţările. Acest fapt este

datorat refacerii zonelor afectate de război şi totodată prin creşterea nivelului de trai. Creşterea

nivelului de trai s-a concretizat printr-o creştere demografică accentuată ceea ce a dus la creşterea cererii şi ofertei de mobilier. În evoluţia sa istorică, mobila, obiect cu destinaţie strict legată de necesităţile utilitare si estetice ale vieţii omului, a avut o dezvoltare artistică şi funcţională, influenţată direct de principalele stiluri ale artelor plastice, de perfecţionarea uneltelor de lucru, a materialelor şi condiţiilor sociale în care au apărut şi s-au dezvoltat principalele stiluri de mobilă.

Motivaţia, importanţa şi metodologia cercertării

Pentru realizarea lucrării de licenţă am optat pentru această temă, deoarece mi s-a părut o temă de cercetare interesantă şi foarte actuală. Fiecare dintre noi ne dorim o casă, un acoperiş de-asupra capului, însă ce bine arată o casă mobilată frumos, cu un living elegant, o cameră pentru copii colorată şi o bucătărie „la modă”.

Industria mobilierului mi se pare foarte importantă, deoarece face parte din viaţa noastră. Când ne luăm o casă, primul lucru pe care-l facem este să o mobilăm, la locul de muncă suntem înconjuraţi de mobilier şi în mod direct suntem influenţaţi de acesta. Iar dacă ne gândim la nivel naţional, industria mobilierului aduce beneficii statului român deoarece exportul produselor de mobilier în 2009 se situa la peste 60% din producţia totală, conform Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România, (APRM). Din acest motiv am ales să studiez cât mai profund „demersul” unei fabrici producătoare de mobilă.

Pe fondul globalizării, concurenţa a devenit extrem de puternică, astfel companiile din domeniu se confruntă cu o serie de provocări legate de contracararea concurenţei, satisfacerea exigenţelor consumatorilor, precum şi alinierea la o serie de norme în ceea ce priveşte calitatea şi siguranţa produselor de mobilier.

În ceea ce priveşte tehnicile utilizate, acestea au constat în culegerea şi prelucrarea informaţiilor, precum şi interpretarea datelor cercetării. Procedeele folosite au fost lecturarea, analizarea şi interpretarea documentelor disponibile, reaşezarea informaţiilor în tabele şi figuri.

La realizarea lucrării am folosit documentare bibliografică, în special în cazul prezentării aspectelor teoretice şi istorice, şi documentare directă, practică, mergând săptămânal la societatea comercială Salice Comprod SRL, pentru obţinerea cât mai multor date despre firmă.