Asigurarea Auto Casco

CAPITOLUL I

CONŢINUTUL, EVOLUŢIA ŞI IMPACTUL ASIGURĂRILOR ASUPRA VIEŢII ECONOMICE ŞI SOCIALE

1.1. Conceptul de asigurare

Asigurarea ca mijloc de protecţie

Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupaţi de prevenirea şi evitarea unor evenimente nedorite care pot genera pagube substanţiale, unele dintre acestea putând implica traume psihice şi pierderi financiare semnificative. Deci conceptul de asigurare îşi are originile in vremuri străvechi aceasta fiind puternic ancorată in condiţiile generale ale dezvoltării societăţii omeneşti, evoluând odată cu transformările economice, sociale şi istorice. Asigurarea este un mijloc de a acoperi o parte a riscurilor cu care se confruntă persoanele sau firmele în activitatea lor de zi cu zi sau în cea de afaceri. Prin urmare rolul asigurării este acela de a oferi oamenilor securitate, de a-i ajuta pe acei câţiva care suferă o pagubă sau care sunt implicaţi într-un accident. Asigurarea poate fi privită ca o operaţiune financiară între două părţi, prin care o parte, denumită asigurător, despăgubeşte, în cazul producerii unui sinistru, şi o altă parte, denumită asigurat, care, în schimbul unei prime sau cotizaţii, este despăgubită, în cazul producerii riscului asigurat. Asigurarea poate fi privită ca necesitate, conform căreia asigurarea îndeplineşte o nevoie eventuală; securitate, care are ca element distinctiv siguranţa pe care asigurarea o oferă pentru un viitor nesigur; daună, conform căreia asigurarea constă într-un schimb fondat de asociaţie şi probabilitate şi conform căreia asigurătorul, în schimbul unei contribuţii, garantează asiguratului o anumită protecţie. În literatura de specialitate sunt prezentate puncte de vedere diferite în legătură cu conceptul de asigurare. Asigurarea reprezintă un sistem de relaţii economico-sociale, un proces obiectiv necesar al dezvoltării economice şi sociale izvorat din acţiunea legilor economice obiective care constă în crearea în comun, de către persoanele fizice şi juridice ameninţate de anumite riscuri, a unui fond din care se compensează daunele şi se satisfac alte cerinţe economico-financiare probabile, imprevizibile . Caracteristicile exclusive ale asigurării sunt scopul şi metoda. Scopul reprezintă compensarea pagubelor produse de calamităţi ale naturii şi accidente, precum şi prevenirea pagubelor. Metoda e constituită din acoperirea unor riscuri, crearea unei comunităţi de risc. Scopul şi metoda sunt materializate prin formarea şi utilizarea fondului de asigurare . Alţi autori definesc conceptul de asigurare ca o operaţie prin care unei părţi, asiguratul, i se permite în schimbul unei prime sau cotizaţii o prestaţie furnizată de către o altă parte, asiguratorul, în cazul apariţiei unui eveniment. Există formulări diferite ale conceptului de asigurare, fără a exista un consens şi aceasta datorită unor dificultăţi de ordin economic, social şi juridic, dintre care cele mai importante sunt:

- sfera vastă de acţiune a asigurărilor, precum şi practicile complexe folosite în asigurări;

- negarea de către jurişti a faptului că asigurarea este o categorie economică şi prezentarea acesteia ca un raport juridic, punand semnul de egalitate între asigurarea comercială şi o serie de practici şi condiţii care fac obiectul contractului de asigurare;

1.2. Rolul social și economic al asigurărilor

Importanţa economico-socială a asigurărilor se manifestă pe mai multe direcţii. Acoperirea pagubelor permite reconstituirea bunurilor distruse şi asigurarea continuităţii procesului de producţie şi contribuie la păstrarea integrităţii avuţiei naţionale. Asigurarea mărfurilor, a mijloacelor de transport, a creditelor prezintă o mare importanţă din punct de vedere economic, financiar şi mai ales valutar. În acest fel se realizează şi o economie de devize prin realizarea de încasări în valută pentru prestarea de servicii în asigurări. În prezent asigurarea a devent o ramură importantă a economiei naţionale. Procentul de asigurare în PIB poate să ajungă până la 15% şi este în general cu atât mai ridicat cu cât ţara considerată a atins un nivel de dezvoltare economică mai mare.