Asigurările de Viață

CAPITOLUL I

ASIGURĂRILE DE VIAŢĂ

1.1. Apariţia şi evoluţia asigurărilor de viaţă

Asigurarea de viaţă este o formă de protecţie financiară a dependenţilor sau a altor persoane desemnate în cazul decesului asiguratului.

Din punctul de vedere al societăţii de asigurări, asigurarea de viaţă reprezintă o modalitate de transfer al riscului financiar legat de pierderea vieţii sau sănătăţii unui individ asupra unui grup de indivizi, expuşi aceluiaşi risc. Transferul riscului se face de la individ spre grup şi fiecare membru al grupului participă la constituirea fondului din care se vor plăti sumele asigurate (despăgubirile) printr-o cotă de participare care nu este altceva decât prima de asigurare.

Se poate afirma că asigurarea de viaţă se bazează pe încheierea unui contract de asigurare – poliţa de asigurare – prin care asigurătorul se obligă să plătească beneficiarului asigurării o anumită sumă la producerea riscului asigurat – suma asigurată - , în schimbul plăţii de către contractantul asigurării a unei prime de asigurare, respectiv „preţul” protecţiei oferite asiguratului de către asigurător. Poliţa de asigurare de viaţă conferă protecţie beneficiarului poliţei (în funcţie de tipul de poliţă). Riscul în asigurarea de viaţă este riscul de deces, decesul fiind un eveniment sigur, cert; incertitudinea rezultă din momentul în care el se produce.

În contractul de asigurare există mai multe categorii de persoane, şi anume:

- ASIGURĂTORUL – societatea de asigurare;

- ASIGURATUL – persoana a cărei viaţă se asigură;

- CONTRACTANTUL ASIGURĂRII – persoana care încheie contractul de asigurare şi care plăteşte prima de asigurare.

De cele mai multe ori, contractantul este aceeaşi persoană cu asiguratul. În caz contrar, asiguratul trebuie să-şi dea acordul în legătură cu încheierea acestui contract.

- BENEFICIARUL – persoana care va încasa suma asigurată în cazul decesului asiguratului.

Spre deosebire de asigurările generale (non-viaţă), unde contractele de asigurare sunt contracte de despăgubire, în asigurările de viaţă acest lucru nu este valabil, deoarece nici viaţa, nici sănătatea sau integritatea nu pot fi evaluate în bani. Oricine are un interes asigurabil nelimitat în ceea ce priveşte propria persoană, dar modul în care îşi determină suma asigurată depinde de puterea sa financiară şi de nivelul de protecţie de care are nevoie şi pe care îl poate susţine. Chiar şi în ţările cu tradiţie în asigurări, încheierea unei poliţe de asigurare este o decizie individuală pe baze voluntare, făcută din interes personal sau pentru a proteja familia sau pe cei dragi. Există şi situaţii în care aceste asigurări trebuie să fie încheiate, iar acest lucru este determinat de uzanţe, politici de firmă sau în funcţie de situaţie.

Marimea primei de asigurare se stabileste in raport cu suma asigurata, varsta asiguratului in momentul contractarii asigurarii si durata de timp pentru care se contracteaza asigurarea. Se afla in raport direct proportional cu suma asigurata si invers proportional cu v@rsta la care se contracteaza asigurarea. La aceeasi suma asigurata, nivelul primei de asigurare este direct proportional cu durata de timp pentru care se incheie contractul de asigurare.

Asigurarile de viata sunt asigurari in care societatea de asigurari se angajeaza sa plateasca in schimbul primelor de asigurare, o suma determinata la o data stabilita, daca la data respectiva asiguratul este in viata.