Piața Asigurărilor Obligatorii din România

INTRODUCERE

Existenţa şi dezvoltarea societăţii omeneşti, viaţa oamenilor în general, nu sunt de conceput fără muncă, fără producerea continuă a bunurilor materiale şi spirituale.Progresele remarcabile înregistrate de ştiinţă şi tehnică au condus în timp la uşurarea muncii, la creşterea productivităţii, la dezvoltarea economică socială şi la sporirea continua a producţiei. În anumite împrejurări dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii pot provoca accidente care să avarieze sau să distrugă complet anumite mijloace de producţie şi bunuri de consum ori să afecteze capacitatea de munca şi chiar viaţa oamenilor.

Asigurările s-au născut din nevoia imperioasă de protecţie a bunurilor omului împotriva forţelor distructive ale naturii, în situaţiile pierderii sau reducerii capacităţii de munca că urmare a accidentelor, bolilor, atingerii unei anumite limite de vârstă.

Un rol important în cadrul asigurărilor prezente pe piaţa românească îl ocupă asigurările obligatorii,reprezentate de asigurarea de raspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule.

Creşterea numărului de autovehicule de toate tipurile care circulă pe drumurile publice a făcut că asigurarea de răspundere civilă pentru pagubele sau vătămările corporale produse prin accidente auto să capete un interes general, deoarece acestea ameninţă un număr mare de persoane şi respectiv bunuri ale acestora.Drept urmare, în numeroase ţări s-a introdus asigurarea de răspundere civilă prin efectul legii pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule considerându-se că prin implicaţiile sale deosebite o astfel de măsură nu poate fi lăsată la libera apreciere a fiecărui deţinător de autovehicule.

Lucrarea de faţă este structurată în 4 capitole care urmăresc redarea unei perspective de ansamblu asupra pieţei asigurărilor obligatorii,prin prezentarea aspectelor teoretice legate de acest subiect şi prin doua studii de caz necesare evidenţierii problematicilor în plan practic.

Primul capitol,”Caracteristicile pieţei aisigurărilor din România” prezintă principalele trăsături care caracterizează piaţa asigurărilor din ţara noastră.

Al 2-lea capitol, “Asigurarea de răspundere civilă auto”, abordează aspectele teoretice legate de acest tip de asigurare obligatorie, cum ar fi:conceptual de asiguare de răspundere civilă auto, asiguratul,asiguratorul,contractul de asigurare.

Capitolele 3 şi 4 cuprind studii de caz la 2 societăţi de asigurare ASIROM SA şi ASTRA SA care urmăresc prezentarea mecanismelor de realizare practică a procesului de asigurare.

I. CARACTERISTICILE PIEŢEI ASIGURĂRILOR DIN ROMÂNIA

Piata ocupa locul central in mecanismul de functionare al unei economii moderne pentru ca pe informatiile furnizate de aceasta se fundamenteaza deciziile agentilor economici, ale producatorilor si consumatorilor de bunuri materiale si servicii, indiferent de forma economico-sociala pe care acesta o imbraca, de forma de proprietate pe care se intemeiaza.

Aceasta situatie se regaseste si in cazul operatiilor de asigurare, realizate pe baze contractuale,care se desfasoara intr-un cadru reglementat denumit piata asigurarilor,unde se intalnesc cererea si oferta de asigurare.

Cererea de asigurare de persoane, de bunuri si de raspundere civila vine din partea persoanelor fizice si unitatilor economice, preocupate de protectia lor, sa ofere securitate salariatilor.

Cererea de asigurari de bunuri si de raspundere civila vine din partea persoanelor juridice, interesate in protejarea activelor de care dispun impotriva pericolelor care le ameninta.

Oferta de asigurare este prezentata de societatile comerciale de asigurare cu capital privat, de stat sau mixt, de organizatiile mutuale de asigurare si tontine.

Abordarea problematicii pietei asigurarilor de persoane ,de bunuri si de raspundere civila trebuie sa fie precedata de analiza sferei de cuprindere a acestui sector,care prefigureaza continutul pietei respective.

Sectorul institutional al intreprinderilor de asigurari regrupeaza riscurile individuale in riscuri colective. Resursele prinicpale ale acestor intreprinderi sunt formate din primele de asigurare, prime care cuprind doua parti: una, care reprezinta remunerator serviciului de asigurare si alta care finanteaza indemnizatiile datorate si rezervele tehnice de asigurare.

Unitatile grupate in acest sector institutional sunt urmatoarele:

a) Societatile de capital,a caror functie principala este de asigurare.

b) Societatile cooperative si asociatiile cu personalitate juridica-cu functie principala de asigurare.

c) Institutiile publice cu statut de persoane juridice cu functie principala de asigurare

d) Organizatiile fara scop lucrativ cu personalitate juridica,cu functia principala de asigurare.

e) Cvasi-societatile de asigurari-intreprinderi individuale, asociatiile si intreprinderile publice,altele decat cele din primele categorii mentionate, care dispun de o contabilitate completa si care au in principal activitate de asigurare sunt considerate ca unitati institutionale numite cvasi-societati de asigurare (casele de pensii fara autonomie si fara contabilitate completa nu sunt unitati institutionale).

f) Companii “mama” care asigura coordonarea unui grup de societati grupate in majoritate,cu intreprinderile de asigurari.

Marimea pietei de asigurare se exprima cu ajutorul mai multor indicatori, printre care :

- numarul contractelor incheiate in perioada de referinta;

- numarul politelor active;

- valoarea anuala a primelor de asigurare;

- cuantumul sumelor asigurate in perioada de referinta;

- valoarea totoala a angajamentelor asumate de societatile de asigurare la un moment dat.