Protecția Socială a Șomerilor

Definiţii şi forme ale şomajului.

Economiile moderne sunt caracterizate printr-un nivel mare al creării şi dispariţiei locurilor de muncă. Odată cu dispariţia locurilor de muncă apare şi un risc ridicat de şomaj pentru angajaţi. Un sistem de asigurări pentru şomaj bine structurat este important pentru a facilita restructurarea economică, pentru a asigura sprijinul financiar al şomerilor şi pentru a menţine legăturile acestora cu piaţa muncii.

Noţiunea de şomaj provine de la cuvântul "chomage" din limba franceza la rândul său preluat din grecul "cauma" care înseamnă "căldura mare" din cauza căreia se întrerupea orice activitate. Dicţionarul explicativ îl defineşte ca un fenomen economic caracteristic societăţii capitaliste, care constă în aceea că o parte din salariaţi rămân fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea şi oferta de forţă de muncă. Este o stare negativă a economiei care constă în nefolosirea unei părţi din forţa de muncă salariată.

Biroul Internaţional al Muncii (B.I.T.) consideră că şomerul poate fi definit ca acea persoană care: este lipsită de muncă, este aptă de muncă, caută loc de muncă remunerat şi este disponibilă să înceapă lucrul imediat (în 15 zile).

Cărţile de specialitate împart şomajul în mai multe forme, în funcţie de manifestarea lui pe piaţă. Unul din criteriile de clasificare îl împart în şomaj voluntar şi şomaj involuntar. Prin şomaj voluntar (şomaj natural) trebuie să înţelegem situaţia persoanelor care se afla în poziţia de şomer dar refuză să se angajeze la un anumit salariu existent pe piaţa muncii, considerat de ei sub nivelul efortului depus.

În cadrul şomajului involuntar se afla persoanele care vor să lucreze în meseriile pentru care sunt calificate şi în condiţiile unui salariu normal, dar nu găsesc loc de muncă sau cele care aşteaptă angajarea la un loc muncă dar nu au pregătirea necesară pentru slujbele care se oferă. Acest tip de şomaj intălneşte la rândul său mai multe forme de manifestare, şi anume:

• Şomajul ciclic, corespunzător ciclului de depresiune economică, când scade activitatea economică şi creşte numărul de falimente, îndeosebi la întreprinderile mici şi mijlocii, sunt afectate ocupaţiile bugetare;

• Şomajul conjunctural, ca urmare a restrângerii activităţii economice în unele ramuri, sectoare economice, sub impactul unor conjuncturi interne şi internaţionale;

• Şomajul structural, ca urmare a tendinţelor de restructurare economică, geografică, zonală, socială, sub incidenţa crizei economice, revoluţiei tehnico-ştiinţifice, închiderii firmelor nerentabile, perimării unor produse şi a unor meserii. Aici se include şi şomajul din ţările sărace cu creştere demografică, dar lipsite atât de capital, cât şi de competenţele necesare exploatării resurselor umane;

• Şomajul tehnologic, ca efect al introducerii noilor tehnologii care impun un nou mod de organizare a producţiei şi a muncii, a fuzionării unor firme, ceea ce antrenează reducerea locurilor de muncă;

• Şomajul sezonier, prin restructurarea activităţii economice în anumite anotimpuri ale anului în agricultură, construcţii de locuinţe, lucrări publice, turism;

• Şomajul tehnic, stare de inactivitate forţată, impusă de discontinuităţile care survin în procesele tehnice de producţie: greve, defecţiuni ale unor masini şi utilaje, întreruperea energiei etc.

• Şomajul de creştere, ca urmare a intrării activităţii economice în faza de expansiune: apar noi categorii sociale pe piaţa muncii, dar, în condiţiile creşterii productivităţii muncii, nu mai pot fi create noi locuri de muncă, ca urmare, oferta de muncă depăşeşte cererea de muncă;

• Şomajul fricţional sau tranzitoriu, starea de inactivitate momentană (termen scurt) care corespunde căutării unui loc de muncă.

Beneficiarii Indemnizaţiei de Şomaj

Din cauza crizei financiare din ultima vreme, rata şomajului a crescut foarte mult, astfel la 31 octombrie 2008, în ţara noastră au fost înregistraţi 364.183 de şomeri. Conform legislaţiei în vigoare, sunt consideraţi şomeri persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:

-le-a încetat contractul individual de muncă din motive neimputabile lor;

-le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;

-le-a încetat mandatul pentru care au fost numiţi sau alesi, dacă anterior nu au fost încadraţi în muncă sau dacă reluarea activităţii nu mai este posibilă din cauza încetării definitive a activităţii angajatorului;

-militarii angajaţi pe bază de contract, cărora li s-a desfăcut contractul înaintea expirării duratei pentru care a fost încheiat;

-le-a încetat raportul de muncă în calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor;

-au încheiat contract de asigurare pentru şomaj şi nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât îndemnizaţia de şomaj ce li s-ar fi cuvenit potrivit legii;