Cuprins
- Noţiuni introductive
- 1. Structura celulei automate de fabricatie.
- 2. Dotarea senzoriala.
- 3. Protocolul de functionare.
- 4. Grafcet nivel I.
- 5. Grafcet nivel II. Alocari de variabile.
- 6. Programul virtual asociat protocolului de functionare.
- 7. Programul de conducere al celulei automate de fabricatie folosind automatul AP-MICRO
- 8. Estimarea performantelor cantitative ale celulei automate de fabricatie.
- Bibliografie
Extras din proiect
Noţiuni introductive
Definiţiile date conceptului de ambalare sunt extrem de numeroase, uneori existând chiar deosebiri de nuanţa în ceea ce priveste sensul dat în diferite limbi (de exemplu, englezescul "packaging" acoperă şi unele aspecte ce ţin de comunicare a informaţiei prin etichetă, marcă, dar şi la facilitarea vânzarii). Institutul de Ambalare din Marea Britanie considera ca ambalarea se referă la:
un sistem coordonat ce facilitează transportul, distribuţia, depozitarea, vânzarea şi consumul bunurilor;
- o cale optimă de distribuţie a bunurilor către consumatorul final;
- o funcţie tehnico-economică ce urmareste minimizarea costurilor de livrare.
În România, conceptul de ambalare este definit în standardul STAS 5845/1-86, precum şi în Ordonanţa Guvernului 39/1995 (ambalaj pentru produse alimentare). În spiritul acestor acte normative se formulează urmatoarea definiţie:
• Ambalajul este un sistem fizico-chimic cu funcţii complexe, destinat să asigure protecţia temporară a produselor din punct de vedere fizic, chimic şi biologic în scopul menţinerii calităţii si integritatii acestuia în decursul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii - pâna la consumator sau pâna la expirarea termenului de garanţie.
Criterii de clasificare a ambalajelor
Literatura de specialitate menţionează mai multe criterii de clasificare a ambalajelor, din care retinem:
- După materialul constituent: ambalaje din hârtie şi carton, ambalaje din sticlă, ambalaje din metal, ambalaje din materiale plastice, ambalaje din lemn, înlocuitori din lemn şi împletituri, ambalaje din materiale textile, ambalaje din materiale complexe, în componente ale produsului (membrane naturale, vafe, amidon gelatinizat etc).
- După sistemul de confecţionare: ambalaje fixe, ambalaje demontabile, ambalaje pliabile.
- După tip: plicuri, pungi, sacoşe, plase, coşuri; tăvi, lăzi, cutii, stelaje; alveole, flacoane, borcane, butelii, bidoane, damigene, butoaie, canistre, tuburi etc.
- După destinaţie: ambalaje de transport si depozitare, ambalaje de desfacere şi prezentare.
- După specificul produsului ambalat: ambalaje pentru produse alimentare, ambalaje pentru produse nealimentare, ambalaje pentru produse periculoase, ambalaje individuale, ambalaje colective.
- După gradul de rigiditate: ambalaje rigide, ambalaje semirigide, ambalaje suple.
- După durata de utilizare şi tipul circulaţiei: ambalaje recuperabile (ambalaje reciclabile, ambalaje refolosibile), ambalaje nerecuperabile.
La ambalarea produselor granulare, în industrie, una din cele mai importante operaţi este dozarea acestor produse. Procesul de dozare constă dintr-un ansamblu de lucrări prin care produsele sunt măsurate cu precizie şi debitate proporţionat sau în flux continuu la organele de lucru ale maşinilor de ambalat.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ambalarea Produselor Granulare in Pungi de Plastic.doc