Cuprins
- Capitolul 1 : PROIECTAREA SISTEMELOR DE REGLARE A DEBITELOR
- 1.1 Noţiuni introductive 3
- 1.2 Inerţia obiectului reglat. 4
- 1.3 Inerţia traductoarelor de debit 7
- 1.4 Neliniarităţi în sistemele de reglare a debitului 8
- 1.5 Consideraţii privind alegerea regulatorului de debit 8
- Capitolul 2 : ACORDAREA PRACTICĂ A LEGILOR DE REGLARE
- 2.1 Relaţii de acordarea a regulatoarelor tipizate 10
- 2.1.1 Acordarea regulatoarelor după metoda Nichols 10
- 2.1.2 Acordarea regulatoarelor dupa metoda Oppelt 12
- 2.1.3 Acordarea regulatoarelor după metoda Chien-Hrones-Reswick 12
- 2.1.4 Acordarea regulatoarelor după metoda Kopelovici 14
- 2.1.5 Acordarea regulatoarelor după metoda Cohen şi Coon 15
- 2.1.6 Acordarea regulatoarelor după metoda Pessen 16
- 2.1.7 Acordarea regulatoarelor după metoda Haazebroeck-Warden 16
- 2.1.8. Acordarea regulatoarelor după metoda Grirrten-Haalman 17
- 2.2. Metode practice de acordare a regulatoarelor, direct pe instalaţie 18
- 2.2.1. Acordarea regulatoarelor cu metoda Ziegler-Nichools 18
- 2.2.1.1. Acordarea regultoarelor PI 18
- 2.2.1.2. Acordarea regultoarelor PD 18
- 2.2.1.3. Acordarea regultoarelor PID 19
- 2.2.2. Acordarea regultoareîor cu metoda Hokushin 19
- 2.2.2.1. Acordarea regultoareîor PI 19
- 2.2.2.1. Acordarea regultoareîor PID 19
- Capitolul 3: MICROCONTROLERUL PIC16F877
- 3.1 Introducere în lumea microcontrolerelor 21
- 3.2 Istoria microcontrolerelor 21
- 3.3 Microcontrolerul contra microprocesorul 22
- 3.4 Registri 24
- 3.5 Funcţia Registrul Special ( SFR ) 24
- 3.6 Porturi de intrare / ieşire 25
- 3.7 Unitatea de memorie 26
- 3.7.1 Read Only Memory – ROM 27
- 3.7.2 ROM mascat (Masked ROM) 27
- 3.7.3 One Time Programmable ROM (OTP ROM). 27
- 3.7.4 UV Erasable Programmable ROM (UV EPROM) 28
- 3.7.5 Memoria Flash (Flash memory) 28
- 3.7.6 Memorie cu acces aleator (RAM) 28
- 3.7.7 Electric Erasable Programmable ROM (EEPROM) 29
- 3.8 Interuperea 29
- 3.9 Unitatea procesor central (CPU) 29
- 3.9.1 Instruction Decoder 30
- 3.9.2 Unitatea aritmetică logică (ALU) 30
- 3.9.3 Acumulatorul SFR 30
- 3.10 Magistrala 31
- 3.11 Comunicarea serială 31
- 3.12 Rata baud (Baud Rate ) 32
- 3.13 Oscilator 34
- 3.14 Circuitul de alimentare 34
- 3.15 Resetarea PIN 35
- 3.16 Timere / Contoare 35
- 3.17 Convertor analogic-digital 39
- 3.18 Arhitectura internă 40
- 3.19 Microcontrolerul PIC 44
- Capitolul 4: Sistemul de reglare a debitului
- 4.1 Placa de dezvoltare EasyPIC3 48
- 4.1.1 Introducere 49
- 4.1.2 Comutator ( Switch) 49
- 4.1.3 Jumper 51
- 4.1.4 Socketul MCU 52
- 4.1.5 Led 53
- 4.1.6 Comutatoarele pushbutton 54
- 4.1.7 Ecranul LCD 55
- 4.1.8 Intrarea convertorului A-D 56
- 4.1.9 Direct port access 57
- 4.2 Instalaţia Labvolt 58
- 4.2.1 Studiul instalaţiei Labvolt de control a debitului 58
- 4.2.2 Instalaţia de control a proceselui de temperatură / debit 59
- 4.2.3 Caracteristicile proceselor de circulaţie a aerului şi schimbului de căldură prin instalaţie 61
- 4.2.4 Calibrarea traductoarelor de debit şi temperatură 62
- 4.2.5 Conducerea proceselor în buclă deschisă 63
- 4.2.6 Principiile de bază ale conducerii proceselor în buclă închisă 65
- 4.3 Program 67
- Bibliografie 77
Extras din proiect
CAPITOLUL 1
PROIECTAREA SISTEMELOR DE REGLARE A DEBITELOR
1.1 Noţiuni introductive
Reglarea debitului pare la prima vedere o problemă extrem de simplă, deoarece mărimea de ieşire a procesului este un debit iar mărimea de intrare este acelaşi debit şi ca atare funcţia de transfer a procesului ar fi egală cu unitatea.
Ventilatorul face ca aerul să circule prin crearea unei presiuni P4 foarte mici la ieşirea din tub. Acest lucru face ca presiunea atmosferică de la intrarea tubului, P1, să forţeze circulaţia aerului prin tub. Cu cât viteza ventilatorului este mai mare, cu atât diferenţa de presiune dintre P1 şi P4 este mai mare şi deci cu atât debitul de aer ce va circula prin tub va fi mai mare.
Conform legii conservării masei, masa de aer ce intră în tub în orice moment de timp este egală cu masa aerului care părăseşte tubul. Acest lucru implică faptul că debitul de aer este constant.
Pentru a menţine un debit constant, viteza aerului trebuie să crească atunci când aerul trece prin tubul Venturi, datorită scăderii secţiunii transversale a canalului. Acest lucru înseamnă că viteza aerului la intrarea tubului Venturi, , este mai mică decât viteza aerului din interiorul acestuia,
Conform ecuaţiei lui Bernoulli, dacă viteza aerului creşte, atunci presiunea aerului este în descreşte. Acest lucru înseamnă că presiunea aerului pe partea de intrare a tubului Venturi, P2, este mai mare decât presiunea aerului din tubul Venturi, P3. Cu cât viteza aerului prin tubul Venturi este mai mare, cu atât presiunea diferenţială va fi mai mare de-a lungul tubului Venturi.
Din aceste considerente sistemele de reglare a debitului, faţă de sistemele de reglare ale altor parametri industriali au două particularităţi importante:
a) Inerţia obiectului reglat fiind relativ mică, la o modificare a poziţiei organului de reglare, noua valoare a debitului se stabileşte în câteva secunde. Ca atare, caracteristicile dinamice ale sistemului sunt determinate în principal de inerţia elementului de măsură, regulatorului, liniilor de impuls şi ventilului de reglare. În aceste procese durata regimului tranzitoriu este mai mică decât un minut. Dacă este necesară o reglare precisă a debitului, atunci durata regimului tranzitoriu trebuie să fie redusă până la câteva secunde şi deci constantele de timp ale elementelor ce intră în componenţa buclei de reglare trebuie reduse la valoarea minimă posibilă.
b) Semnalul de la traductorul de debit conţine un înalt nivel de zgomot, având oscilaţii cu frecvenţe egale sau mai mari decât 1 Hz.
1.2 Inerţia obiectului reglat
Se va analiza cazul unei conducte conţinând diafragma de măsură, ventilul de reglare şi de asemenea alte ventile şi mufe de cuplare ce pot fi considerate ca nişte rezistenţe hidraulice.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Aplicatii de Control Utilizand Microcontrolerul PIC16F877.doc
Alții au mai descărcat și
Anexa :Test de evaluare la disciplina Electrotehnica 39 INTRODUCERE În sensul cel mai larg, prin mediu se înţelege ansamblul de condiţii şi...
Cunoasterea duratei de timp de la semanat pâna la rasaritul plantelor mai are însemnatate si pentru obtinerea unor productii cat mai timpurii. Daca...
In multe aplicatii este nevoie de un element care sa prezinte 2 stari diferite, cu posibilitatea de a trece dintr-o stare in cealalta, fara sau in...
Cerintele sistemului operational Odata ce a fost definita nevoia si abordarea tehnica, e necesar sa le tranlatam intr-un “scenariu...