Licență automatizare

AUTOMATIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE DIN SECTORUL LAMINOARE

1 AUTOMATIZAREA LAMINOARELOR REVERSIBILE BLUMING – SLEBING

1.1 Generalitati

Din punctual de vedere al automatizarii, intre laminoarele tip bluming si slebing exista urmatoarele deosebiri :

- la laminorul bluming pozitionarea linialelor este mai dificila,datorita necesitatii programarii lingoului pentru diferite calibre ;

- la laminorul slebing apare in plus automatizarea cilindrilor verticali ;

- automatizarea rasturnarii are mai multa eficienta la laminorul bluming, numarul rasturnarilor fiind mult mai mare.

Principalele obiective urmarite in automatizarea complexa a laminoarelor bluming si slebing sunt :

- conditii de lucru mereu aceleasi, ceea ce conduce la o calitate ridicata si la micsorarea rebuturilor ;

- cresterea productivitatii prin scurtarea duratelor trecerilor si micsorarea timpilor morti;

- eliminarea riscurilor unor impacte gresite ( prinderi, apucari ); prin aceasta se micsoreaza si costurile de intretinere ;

- folosirea utilajului la incarcarea sa maxima, cu randamente energetice sporite;

- imbunatatirea conditiilor de munca pentru laminatori.

1.2 Automatizarea actionarii principale.

Utilajul principal al unui laminor il constituie caja de laminare De aceea, actionarea acesteia se numeste actionare principala.

Caracteristicile actionarii principale Actionarea cilindrilor cajei de laminare se face cu motoare de curent continuu, datorita regimului de lucru greu, cu variatii mari de cuplu si viteza La laminoarele moderne, care necesita pentru antrenare puteri mari, in vederea cresterii performantelor actionarii, fiecare cilindru este actionat de un motor propriu, eliminandu-se caja de angrenaj (actionare geamana).

Motorul de antrenare a unui cilindru din caja de laminare functioneaza in regim intermitent cu sarcini variabile In figura.1 sunt reproduse diagramele simplificate (pentru o trecere) de variatie a cuplului si turatiei motorului reversibil de curent continuu, in functie de timp.

Fig.1.Variatia cuplului si turatiei motorului de antrenare a unui cilindru dintr-o caja reversibila in functie de timp: C - cuplul ; n - turatia

Intre timpul t = 0 si t1, motorul este accelerat de la viteza zero la viteza vp, numita viteza de prindere (10 20 rot/min) Cuplul C1, dezvoltat de motor este constituit din cuplul de mers in gol, la care se adauga cuplul dinamic necesar accelerarii maselor in miscare.

Dupa prinderea lingoului la timpul t1, viteza motorului creste in continoarede la vp pana la viteza de trecere vt (intre 0 si nn prin cresterea tensiunii la bornele indusului, iar intre nn si nt prin scaderea fluxului de excitatie ) Cuplul dezvoltat de motor C2 echilibreaza cuplul C1 , la care se adauga cuplul dinamic ( mai mare decat in prima perioada ) si cuplul de laminare La timpul t2 viteza devine constanta (viteza de trecere ), cuplul dinamic zero , iar cuplu dezvoltat de motor scade la valoarea C3 ( cuplul de mers in gol plus cuplul de laminare ) La timpul t3 ,spre sfarsitul laminarii , se comanda scaderea turatiei , cuplul dinamic devine negativ si cuplul dezvoltat de motor scade la valoarea C4 La timpul t4 laminatul iese dintre cilindri ( la viteza motorului ne ) si motorul dezvolta cuplul de franare C5 pentru a se opri la timpul t5

Timpul total de laminare este cuprins intre 5 si 100 s , in functie de numarul trecerii si lungimea laminatului.