Analiza portofoliului de acțiuni

Capitolul 1. Contextul macroeconomic actual

Criza economico - financiară cu influențe la nivel global a fost factorul care a declanșat procesul de ajustare a unor dezechilibre macroeconomice și asupra României, resimțind consecințele acesteia prin scăderea activității economice.

Însă, în ceea ce privește contextul macroeconomic actual al României este foarte important să precizăm faptul că în primul semestru al anului 2012, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent investițiile realizate în economia națională au înregistrat creșteri pe segmentele de lucrări de construcții, utilaje și mijloace de transport, industrie, comerț/servicii.

Deficitul bugetar a devenit un factor de risc. Este de aşteptat ca, odată cu reluarea creşterii economice, sectorul privat să înregistreze din nou deficite.

Declinul bursei din această perioadă este cauzat de mai mulți factori, printre care putem menționa: evoluția de pe Wall - Street unde indicii se depreciază pe fondul rezultatelor dezamăgitoare ale unor companii, deprecierea pe piețele valutare externe a monedei euro în raport cu majoritatea valutelor de referință. Deasemenea trebuie să ținem cont și de existența unui număr mult mai mic a cumpărătorilor prezenți, ceea ce implică efectuarea unor tranzacții tot mai puține.

Alte aspecte importante sunt: lipsa lichidităților de pe piață, perioada de așteptare a persoanelor care tranzacționează pe bursă, pentru a urmări tendințele de apreciere și depreciere a indicilor, evoluția piețelor de acțiuni, raportul euro/ dolar, precum și speculațiile unor acționari și a unor brokeri.

Încheierea unui acord financiar extern multilateral cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale a avut loc pe fondul:

- Unei volatilităţi ridicate a pieţelor financiare, caracterizată de un risc crescut de abandonare a investiţiilor şi retragere a capitalurilor investitorilor străini în special din economiile emergente;

- Combinării efectului crizei financiare internaţionale cu următoarele dezechilibre macroeconomice specifice economiei româneşti:

- Ponderea ridicată a deficitului de cont curent în PIB (12,3% în 2008) şi finanţarea într-o proporţie crescândă a acestuia prin acumularea de datorie externă pe termen scurt.

- Acumularea de datorie pe termen scurt, preponderent privată, care a alimentat ritmuri nesustenabile de creştere a creditului neguvernamental şi a crescut riscul de imposibilitate a rostogolirii respectivei datorii în momentul amplificării crizei internaţionale şi al reducerii lichidităţii pe plan internaţional.

Încheierea acordului cu instituţiile financiare internaţionale a indus ca şi efect pozitiv imediat: asigurarea resurselor privind finanţarea externă atât prin atragerea treptată a resurselor împrumutate, precum şi prin intermediul „Iniţiativei de coordonare în domeniul bancar pentru România", prin care băncile-mamă ale principalelor instituţii de credit cu capital străin din România s-au angajat în a menţine expunerea respectivelor grupuri faţă de România şi să majoreze capitalul acestor instituţii, pentru a face faţă eventualelor efecte negative ale crizei economice.

La nivel internaţional, o serie de indicatori economici tind să sugereze o stabilizare a activităţii. Există totuşi o serie de riscuri potenţiale care pot încetini tendinţa curentă a evolutiei bursei romanesti prin faptul ca investitorii pot sa nu isi mai indrepte atentia spre bursa romaneasca in detrimentul altor tari, in cazul in care la nivel macroeconomic nu se iau masuri de revigorare a economiei.

- Relansarea economiei SUA şi a unor economii din zona euro a fost generată în principal de măsuri cu un caracter temporar. Perspectiva datoriei publice foarte ridicate în multe ţări dezvoltate va pune o presiune crescândă pe rata dobânzii. Astfel, viteza de revenire a economiilor ar putea fi încetinită.

- Efectele stimulului fiscal din aceste ţări, precum şi ale ajutoarelor financiare acordate sectorului financiar se vor diminua.

- Creditarea va continua să fie limitată pe un orizont de timp mediu. Este de aşteptat ca economiile din Europa să fie mai puternic afectate deoarece creditarea prin intermediul sistemului bancar este predominantă.

- Absorbţia lentă a şomerilor poate genera tensiuni sociale.

- Contextul regional este incert. Posibilitatea unei contagiuni datorate devalorizării monedelor unor ţări baltice este încă destul de ridicată.