Analiză privind activitatea băncilor străine în România

1. Cadrul juridic privind activitatea băncilor străine din România

Reglementarea instituţiilor de credit străine care furnizează servicii în România se realizează prin aceleaşi acte normative care se aplică şi instituţiilor de credit româneşi. Principalele din acestea sunt:

- OUG 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului

• Legea 227/2007 pentru aprobarea (modificarea şi completarea) OUG 99/2006;

• Reglementări emise la aplicarea ordonanţei;

• Lista actelor normative din România, adoptate în scopul protejării interesului general, care reglementează condiţii specifice în care anumite activităţi pot fi desfăşurate pe teritoriul României de căre instituţiile de credit autorizate şi supravegheate de autorităţile competente din statele member UE, printr-o sucursală sau în mod direct.

• Alte precizări.

- OUG 98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituţiilor financiare dintr-un conglomerate financiar.

Principalele reglementări cu privire la activitatea instituţiilor de credit străine sunt

- Instituţiile de credit dintr-un stat membru poate desfăşura activitatăţi financiare pe teritoriul României, dacă activităţile respective se regăsesc în autorizaţia acordată de autoritatea competentă din statul membru de origine;

- Toate sucursale înfiinţate sunt considerate ca o singură sucursală

- O instituţie de credit autorizată şi supravegheată într-un alt stat membru poate înfiinţa o sucursală în România pe baza notificării transmise Băncii Naţionale a României de către autoritatea competentă din statul membru de origine. Înainte de începerea activităţii, în termen de 2 luni de la primirea notificării, Banca Naţională a României comunică instituţiei de credit în cauză, dacă este cazul, lista actelor normative din România, adoptate în scopul protejării interesului general, care reglementează condiţii specifice în care anumite activităţi pot fi desfăşurate. Notificarea amintită trebuie să fie însoţită de următoarele date şi informaţii:

2. Caracteristicile activităţii bancare străine din România

Astfel prin reglementările juridice se face o distincţie pe trei categorii a activităţii bancare străine din România şi anume:

- Instituţii de credit din state terţe care furnizează servicii pe teritoriul României prin intermediul unor sucursale;

- Instituţii de credit din state member UE care furnizează servicii pe teritoriul României prin intermediul unor sucursale;

- Instituţii de credit care furnizează servicii pe teritoriul României în mod direct.

Trebuie amintit că momentat nu există înregistrate sucursale ale instituţiile de credit din state terţe, dar există un număr de 13 sucursale ale unor state membre pe teritoriul României, iar un număr de 134 de instituţii de credit din UE furnizează servicii în mod direct pe teritoriul României.

2.1. Activităţile permise instituţiilor de credit străine

Instituţiile de credit străine pot desfăşura aproape toate activităţile pe care o instituţie de credit românească le poate realize cu excepţia operaţiunilor cu metale şi pietre preţioase şi obiecte confecţionate din acestea şi dobândirea de participaţii la capitalul altor entităţi.

Astfel lista activităţilor pe care o instituţie străină le poate desfăşura este următoarea:

- atragere de depozite şi de alte fonduri rambursabile;

- acordare de credite, incluzând printre altele: credite de consum, credite ipotecare, factoring cu sau fără regres, finanţarea tranzacţiilor comerciale, inclusiv forfetare;

- leasing financiar;

- operaţiuni de plăţi;

- emitere şi administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărţi de credit, cecuri de călătorie şi alte asemenea, inclusiv emitere de monedă electronică;

- emitere de garanţii şi asumare de angajamente;

- tranzacţionare în cont propriu şi/sau pe contul clienţilor, în condiţiile legii, cu:

1. instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit;