Cuprins
- Cuprins 2
- 1.2. Membrii Adunarii Generale începând cu anul 1950 4
- 2. Organizare 6
- 2.1 Reguli de organizare 6
- 2.2 Organizarea externa 6
- 2.3 Adunarea Generala 7
- 2.4 Consiliul Bancar 7
- 2.5 Directia Generala 8
- 2.6 Organizarea interna 9
- 2.7Personalul 9
- 3. Responsabilitatile si obiectivele Bancii Nationale a Elvetiei 9
- 3.1 Mandatul 9
- 3.2 Stabilitatea preturilor 10
- 3.3 Asigurarea fondului de lichiditati 10
- 3.4.Plati fara numerar 10
- 3.5 Plasamentul rezervelor monetare 10
- 3.6 Stabilitatea în sistemul finaciar 11
- 3.8 Activitati în favoarea Confederatiei 11
- 3.9 Banca Nationala a Elvetiei ca societate pe actiuni 11
- 3.10 Independenta, responsabilitatea si relatiile cu Confederatia 12
- 4. Stategia politicii monetare 13
- 4.1. Mandatul legal si constitutional 13
- 4.2. Importanta stabilitatii preturilor 14
- 4.3. Cadrul-tinta pentru trei luni LIBOR 14
- 4.4 Natura si scopul activelor Bancii Nationale 16
- 4.5 Rolul activelor în cadrul politicii monetare 16
- 4.6 Rezervele în valuta(plasamente) 16
- 4.7 Gestionarea activelor 18
- 4.8 Stabilitatea financiara 18
- 5. Bancnote si monede 20
- Concluzii 21
- Bibligrafie : 22
Extras din proiect
1. ISTORIC
1.1. Politica monetara a tranzactiilor cu aur a Bancii Centrale a Elvetiei în timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial
În timpul celui de Al doilea razboi mondial, Banca Centrala, s-a straduit sa întareasaca încrederea în moneda, sa controleze stabilitatea preturilor si sa mentina capacitatea bancii de aprovizionare a tarii. Banca decide sa mentina principiile aur-etalon, acest lucru fiind explicat de dorinta de a evita o repetare a efectelor negative care s-au produs în timpul Primului Razboi Mondial. SNB a cautat sa continue strategiile în conformitate cu structura economica a tarii pentru a supravietui crizelor din anii ’30. Acest institut de emisiune încerca sa îsi atinga obiectivele într-o maniera pragmatica, mentinând principiile etalonului aur, dar în acelasi timp evitând acest lucru atunci când se simtea amenintata.
Tinând seama de scopul de a mentine încrederea în moneda, stabilitatea preturilor si de a-si apara rezervele aceasta strategie a avut rezultate positive. Cumpararea de aur de la Reichsbank a constituit reversul medaliei. Se pune întrebarea daca SNB a urmarit o strategie care sa ia în calcul principiile politice, legale si morale si nu a amenintat astfel obiectivele sale monetare.
În prima perioada a razboiului, o scadere substantiala a cumpararii de aur din Germania nu ar fi pus în pericol unul din obiectivele SNB. Începând cu 1943, Banca Nationala a restrâns aria de operatiuni pe care le facea cu Reichsbank fara a ameninta echilibrul monetar.
1.2. Membrii Adunarii Generale începând cu anul 1950
- Walter Schwegler -Presedinte al Adunarii Generale al primului departament, ales pe 01.06.1956
- Riccardo Motta – Suplinitor în cadrul celui de al doilea departamnet, 1938
- Vice-presedinte al Adunarii Generale departamentului II, ales pe 01.07.1955
- Max Iklé – Membru al Adunarii Generale a celui de al doile department, ales pe 01.06.1956
- Edwin Stopper – Presedinte al Adunarii Generale al primului department, ales pe 01.09.1966
- Alexandre Hay – Presedinte al primului department, 1953
- Suplinitor în cel de al doilea department, 1955
- Vice-presedinte al Adunarii Generale al celui de al doilea departament, ales pe 01.04.1966
- Fritz Leutwiler – Presedinte al Adunarii Generale al primului department, ales pe 01.05.1974
- Leo Schürmann – Membru al Stafului Directoral al celui de al treilea department, ales pe 01.05.1974
-Vice-presedinte al Adunarii Generale al celui de al doilea department, ales pe 01.03.1976
- Pierre Languetin - Membru al Adunarii Generale al celui de al treilea departament, ales pe 01.03.1976
-Vice –presedinte al Adunarii Generale al celui e al doilea department, ales pe 01.01.1981
- Presedinte al Adunarii Generale, al primului department, ales pe 01.01.1985
- Bruno Gehrig - Membru al Adunarii Generale, al celui de al treilea department, ales pe 01.05.1996
Preview document
Conținut arhivă zip
- Banca Elvetiei.doc