Concurență și competitivitate - BRD-BCR

Introducere

Urmând modelul băncilor europene, băncile de pe piaţa din România au adoptat în ultimii ani strategii noi de marketing şi promovare pentru produsele şi serviciile lor. Aceasta a condus la o evoluţie destul de rapidă a băncilor în ţara noastră.

Dacă până în anul 2000 băncile au fost preocupate de obţinerea unei siguranţe pe un domeniu încă necunoscut şi doreau crearea unei imagini cât mai solide, în ultimii ani piaţa băncilor din România s-a dinamizat, cunoscând o continuă inovare a produselor ceea ce a condus la un boom al creditelor personale şi al celor imobiliare. În condiţiile în care concurenţa este tot mai pronunţată pe piaţa bancară românească, cei care au avut de câştigat au fost cei care au riscat mai mult. Notorietatea băncilor este extrem de importantă în viziunea clienţilor sau a potenţialilor clienţi, iar crearea unui brand pe baza acestei notorietăţi este strict legată de cota de piaţă a băncii respective.

Putem spune că, în spaţiul financiar, banca face jocurile, face şi desface pieţe financiare, orientează şi dimensionează fluxurile de lichidităţi, ajustează oferta, dar şi cererea de lichidităţi, induce preţuri, rate, cursuri, seduce clienţii prin sclipitoare produse şi servicii ban-care (adesea cu conţinut şi caracteristici absconse, esoterice), generează, întreţine, acoperă şi transferă riscuri, dar şi menţine şi stimulează stabilitatea economică dinamică; altfel spus, banca devine treptat, şi sub impactul informatizării şi desubstanţializării monedei, o necesi-tate a civilizaţiei, la expansiunea căreia contribuie şi ea.

CAPITOLUL I

Concurenta si Competitivitate

Concepte

Relaţiile de concurenţă sunt inevitabile într-o societate, sunt fireşti şi chiar provoacă dezvoltarea societăţii.

Concurenta este o rivalitate realizată cu mijloace economice între producători şi comercianţi pentru producerea şi desfacerea unor mărfuri, pentru acapararea unor pieţe. „Lupta” dintre întreprinderi are ca obiect aceleaşi nevoi de consum sau nevoile diferite ale aceluiaşi segment de clientelă. Altfel spus, este rivalitatea între firme existente (şi potenţiale) pentru câştigarea (menţinerea) clienţilor; este forţa care asigură funcţionarea economiei de piaţă şi progresul.

După A. Schumpeter, este motorul procesului de distrugere creativa si, in consecinta, a progresului economic.

El considera capitalismul, prin natura sa, un sistem care isi schimba radical din interior structura economica, distrugand continuu elementele sale invechite si creand altele noi.

In conditiile economiei contemporane, se poate considera conceptul lui

Schumpeter privind rolul concurentei, deosebit de valoros, deoarece tendintele de ultima ora arata influenta decisiva a concurentei asupra implementarii noilor tehnologii, knowhow, inventiilor, inovatiilor

Termenul de competitivitate poate fi raportat - în funcţie de nivelul la care se referă o anumită problemă - la o ţară (naţiune), la o ramură, la o întreprindere sau un produs. Există o strânsă interdependenţă între nivelele de competitivitate. Pe de o parte, calitatea produsului / serviciului determină posibilităţile întreprinderii de a face faţă concurenţei. Pe de altă parte, performanţele întreprinderii sunt dependente de realizările la nivel de ramură şi de competitivitatea ţării pe plan înternaţional. Competitivitatea este o noţiune ce poate fi folosită doar într-un context comparativ.

Privită din punct de vedere microeconomic, ea reprezintă capacitatea produsului, a întreprinderii, de a se menţine pe piaţă cu ajutorul unui ansamblu de caracteristici care îi asigură un avantaj faţă de produsele similare concurente, sau faţă de întreprinderile cu obiect de activitate similar care se adresează cu precădere aceluiaşi segment de consumatori/ utilizatori.

Mai pe scurt, competitivitatea determină poziţia pe care o ocupă o firmă în competiţie – în faţă sau mai în spate, sau chiar în afară. Prin urmare, a fi competitiv, înseamnă ca, ţinând cont de o serie de indicatori specifici, să nu fii mai prejos faţă de concurenţii tăi, să faci faţă competiţiei

Dreptul concurentei este in general definit in doctrina din tara noastra ca fiind ansamblul de reglementari menite sa asigure, in raporturile de piata interna si internationala, existenta si exercitiul normal al competitiei dintre agentii economici, in lupta pentru castigarea, extinderea si pastrarea clientelei dreptul concurentei, prin restrictiile pe care le impune si prin supravegherea respectarii acestor restrictii, protejeaza exercitarea libera a drepturilor dispozitive care alcatuiesc esenta dreptului comercial si a dreptului privat in general. Oarecum paradoxal, dreptul concurentei protejeaza libertatea contractuala si libertatea de actiune extracontractuala a agentilor economici prin interzicerea unor acte care ar putea fi incheiate pe baza libertatii de vointa