Deficitul Bugetar al României

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Sarcinile principale ale României în condiţiile economice actuale cuprind efectuarea unor schimbări de structură, stabilirea echilibrului bugetar şi creşterea econimică, ceea ce constituie deziderentele de bazã ale unor importante realizări social-econimice.

Prosperarea României trebuie acompaniată de o creştere economică stabilă, de o îmbunătăţire a bunăstării populaţiei, de onorarea tuturor obligaţiilor ce stau în faţa unui stat modern şi societăţii civilizate.

Lipsa de mijloace financiare creează multe dificultăţi în funcţionarea normală a statului.

Deficitul bugetar a devenit un fenomen caracteristic al lumii contemporane. Un deficit bugetar cronic de proporţii poate provoca creşterea ratei inflaţiei, criza valutară, dificultăţi la achitarea datoriilor externe şi alte fenomene nedorite ce influenţeazã negativ procesul de stabilizare macroeconomică şi respectiv progresul economic.

Scopul tezei îl constituie analiza şi generalizarea teoriilor privind deficitul bugetar, stabilirea circumstanţelor de apariţie a acestui fenomen, a căilor de finanţare a deficitului bugetar precum şi evoluţia şi efectele de influenţă a deficitului bugetar românesc asupra situaţiei economice din ţarã.

Pentru determinarea acestui scop mi-am propus următoarele:

1. Determinarea esenţei conceptului de deficit bugetar;

2. Cauzele apariţiei acestui fenomen;

3. Studierea căilor de finanţare a deficitului bugetar punând accent pe:

a) Monetizarea deficitului bugetar şi;

b) Finanţarea nemonetară a deficitului bugetar - împrumutul public

4. Realizarea studiului de caz privind evoluţia deficitului bugetar românesc în perioada 2006-2008.

Structura lucrării. Obiectivele, problematica şi abordarea aspectelor teoretice privind deficitul bugetar, precum şi studiul evoluţiei şi finanţării acestuia au determinat structura logică a tezei care constă în introducere, trei capitole, concluzii şi surse bibliografice.

În Introducere este argumentatã actualitatea temei de studiu, sunt definite scopul cercetãrii şi valoarea practicã a lucrării.

În Capitolul 1 : "Aspecte teoretice privind deficitul bugetar" sunt prezentate câteva caracteristici ale conceptului de deficit bugetar.

Capitolul 2 : "Cãile de finanþare a deficitului bugetar" este divizat în două subcapitole:

- Monetizarea deficitului bugetar şi impactul acesteia;

- Împrumutul public - caracteristici, destinaţia şi clasificarea acestuia (împmmutul intern şi împrumutul extern)

În Capitolul 3 : "Studiu de caz : Deficitul bugetar al României în perioada 2006-2008” sunt studiaţi principalii indicatori bugetari sintetici (veniturile, cheltuielile şi deficitul bugetar) şi evoluţia acestora aferentã perioadei 2006-2008.

În Concluzie sunt prelevate obiectivele şi propunerile sistemului bugetar românesc pentru perioada 2006-2008.

CAPITOLUL 1

ASPECTE TEORETICE PRIVIND DEFICITUL BUGETAR

1.1. DEFICITUL BUGETAR – DEFINIŢIE ŞI CARACTERISTICI

Activitatea economică a fiecărei ţări se desfãşoară potrivit unui mecanism economic, în care principala funcţie este cea de conducere şi reglare a proceselor economice. Un rol important în realizarea acestei funcţii revine pieţei concurenţiale, pe care se regleazã raportul de interese prin participarea agenţilor economici la formularea cererii şi ofertei, la înfãptuirea lor şi a echilibrului economic. În acest context, statul participă atât ca agent economic, cât şi ca autoritate publică, prin funcţia acestuia de a crea şi exercita cadrul legislativ. Statul influenţeazã derularea proceselor economice prin pârghiile economico-financiare la care poate apela: pârghia fiscală, pârghia vamală, cea a cheltuielilor publice. Piaţa generează, la rândul ei, factori de influenţã precum preţul, costul, profitul, dobânda etc. Cuantificat în formă monetară, acest mecanism financiar îl reflectă, de fapt, pe cel economic. Bugetul de stat deţine în cadrul sistemului financiar, 25-30%.

Din punct de vedere juridic, bugetul de stat reprezintã o lege, un act normativ (necesită aprobarea în parlament) cu caracter previzional (prevăzut pentru o perioadă de timp în viitor) şi obligatoriu, care prevede şi autorizează veniturile şi cheltuielile statului, pe durata unui an. Bugetul de stat reflectă opþiunile de politică economică, socială şi financiară ale statului, referitoare la o perioadă de un an.

Unul din principiile de bazã ale elaborării bugetului de stat (ca de altfel a oricãărui tip de buget) este echilibrul bugetar, dar acesta din urmă nu se realizează, de cele mai multe ori, în mod automat, prin acoperirea cheltuielilor bugetare cu veniturile bugetare, în astfel de situaţii spunem că bugetul se elaborează cu deficit de finanţare, care poartă numele de deficit de bugetare.

Deficitul bugetar este opusul surplusului bugetar care are loc atunci când veniturile fiscale depăşesc cheltuielile publice.

Deficitul care se bazează pe diferenţa dintre suma cheltuielilor publice ocazionate cu plăţile prin transferuri şi cele pentru cumpărare de bunuri şi servicii publice şi suma veniturilor fiscale este considerat deficit primar. Dacă la deficitul primar se adaugă plăţile de dobânzi aferente împrumutului de stat, înscrise în buget sub formă de cheltuialã publică, se obţine deficitul total.

Deficitul total înregistrat într-un an poate fi divizat în douã componente:

1. deficitul structural, care are loc atunci când bugetul ajustat în mod ciclic este în deficit şi

2. deficitul ciclic, care este definit ca deficitul bugetar total minus deficitul structural.

Deficitele bugetare au devenit, în societatea modernă, un fenomen cvasiobişnuit, pe fundalul amplificării cheltuielelor publice şi deteriorării situaţiei financiare a multor state, mai mult sau mai puţin dezvoltate.