Monografia Sistemului Bancar Grecesc

I. Structura sistemului bancar grecesc

1.Istoric

In secolul VI. i.d.C., orase-stat si temple din Grecia Antica au inceput sa emita monede proprii. Datorita faptului ca fiecare oras-stat isi avea moneda proprie, a aparut necesitatea schimbarii unei monede cu alta, acestea putand fi socotite primele schimburi valutare.

In aceeasi perioada, preotii ofereau imprumuturi taranilor, iar unele persoane specializate in “negotul cu banii” ofereau aceleasi servicii altor categorii sociale. In timp, acesti “creditori”, cunoscuti sub denumirea de trapeziti (de la “trapeza”, masa instalata in piete – “agora”), au inceput sa perceapa dobanzi foarte ridicate, creand multe nemultumiri in randul populatiei.

Drept urmare, unele cetati grecesti au decis sa creeze banci publice. Aceste institutii erau conduse si controlate de agenti publici, in baza unor norme ce pot fi asociate primelor reglementari statale cu privire la activitatea bancilor. De-a lungul timpului, sistemul bancar a fost continuu imbunatatit si conceputl astfel incat sa vina in ajutorul de ordin economic al populatiei.

De la intrarea in UE sistemul bancar a trecut prin rapide transformari, adatandu-se la mediul nou si competitiv determinat de adoptarea unui sistem unic financiar si a monedei euro. Privatizarea alaturi de fuziuni si de achizitii a redus numarul bancilor comerciale la 6 mari grupuri bancare a caror cota de piata era in 2000 de 85.9% (pe baza depozitelor) in comparatie cu doar 66.5% in 1995.

In prezent, sistemul bancar grecesc este in mare masura de tip universal, inregistrandu-se de la an la an o evolutie in ceea ce priveste activitatea bancara greceasca.

2. Tipuri de institutii

Sistemul bancar este format din 3 tipuri de institutii si sucursale ale bancilor straine.

Banca Centrala (Banca Greciei) - Banca centrala ocupa un loc deosebit in cadrul sistemului bancar grecesc. Ea este, in economia contemporana, principala institutie prin intermediul careia gruvernul realizeaza politica monetara, valutara, de plati si de credit, in contextul si subordonata politicii generale economice a Greciei. Prin pozitia pe care aceasta banca o are in cadrul sistemului bancar, ea este “banca bancilor”, ca urmare a atributiilor care ii sunt conferite pe linia orientarii si supravegherii activitatii tuturor bancilor, asigurarii unei inalte functionalitati intregului sistem bancar.

Bancile comerciale - sunt institutii de depozit care in mod traditional au angajat imprumuturi comerciale si industriale. Recent bancile comerciale grecesti si-au extins operatiunile pentru a oferi o gama mai larga de servicii bancare. Imprumuturile includ: credite comerciale, industriale, de consum si ipoteci. Acestea emit : carduri de credit si cecuri de calatorie, cumpara si vand valuta straina, emit scrisori de credit. Prin intermediul sucursalelor ele pot oferi si servicii de brokeraj si fonduri mutuale in valuta proprie si straina. Marea majoritate a activelor bancilor comerciale, in mod traditional, includ credite si imprumuturi catre sectorul privat. La sfarsitul anilor `80 imprumuturile excesive ale statului au afectat portofoliul activelor bancare. La jumatatea anilor `90 o treime din active erau formate din obligatiuni guvernamentale, la egalitate cu actiunile si obligatiunile detinute de sectorul privat.

Institutii specializate de credit, cum sunt: bancile de investitii, Banca Agricola a Greciei, banci de ipoteca. Avand traditie, Banca Agricola a Greciei, fondata in 1929, oferea toate tipurile de credit sectorului agricol, sprijinea si superviza cooperativele agricole. Tutelat de Minsiterul Agriculturii, acest organism bancar raspundea de sprijinirea politicii agrare a statului grec. Banca Agricola in 1991 a devenit o banca comerciala in timp ce altor banci comerciale li s-a permis sa acorde credite in sectorul agricol. Aceeasi conversie s-a aplicat si bancilor de investitii sau de ipoteci.

Rolul acestor institutii a fost sa ofere credite in domenii bine stabilite. Totusi liberalizarea bancara si politicile europene, intr-o piata bancara unificata, a fortat institutiile specializate sa isi diversifice operatiunile. In anii `90, specializarea intr-o anumita arie era determinata de conditiile pietei mai degraba decat constrangerile legislative.

Sucursale ale bancilor straine - Bancile straine au inceput sa-si infiinteze filiale in Grecia la inceputul anilor 1960, ca urmare a curentului tot mai puternic de internationalizare economica, cu scopul crearii de intreprinderi mixte si finantarii celei mai mari parti a comertului maritim elen. Acest fenomen a fost incurajat printr-un cadru legislativ favorabil fondarii si functionarii acestor banci straine.

In scopul infiintarii si functionarii sale in Grecia, filiala unei banci straine trebuie sa obtina autorizatie de la Banca Centrala si sa importe un anumit volum de valuta ca stoc de capital, suma care trebuie sa ramana in Grecia, fie ca depozit blocat, fie ca plata in avans.

Cadrul institutional pentru functionarea bancilor straine in Grecia este acelasi ca si cel care reglementeaza activitatea bancilor elene. In orice caz, competitivitatea si eficienta bancilor straine sunt evident favorizate de apartenenta lor la marile institutii bancare internationale.