Obiectivele și operațiunile băncii reglementelor internaționale BRI

Capitolul 1. Organizarea Băncii Reglementelor Internaționale ( BRI )

1.1 Scurtă prezentare a Băncii Reglementelor Internaționale

Banca Reglementelor Internaționale reprezintă principalul centru de cooperare internatională între băncile centrale, fiind de asemenea cea mai veche instituției financiară internațională.

Banca a luat ființă în anul 1930 în urma Conferinței de la Haga care a avut ca obiectiv, acoperirea reparațiilor de război de către Germania, cât și stimularea cooperării băncilor centrale și promovarea stabilității finaniciare internaționale.

Un rol esențial pe care îl joacă acestă instituție îl reprezintă și procesul de integrare monetară europeană. BRI nu asigură doar un mediu de întâlnire a membrilor băncilor centrale europene pentru discuții și tratative, ci ajută și la realizarea unei infrastructuri tehnice în ceea ce privește regimul cursului de schimb, în urma întâlnirilor dezbătându-se și probleme despre coordonarea și integrarea policitii monetare la nivelul Comunității Economice Europene. În condițiile unei integrări accentuate a piețelor financiare, cooperarea băncilor centrale în cadrul BRI, oferă o gamă largă de metode și măsuri pentru îmbunătățirea fluxurilor financiare.

Banca Reglementelor Internaționale reprezintă singura instituție de credit internațională care are posibilitatea să dețină unitatea de cont emisă de Fondul Internațional Monetar, și anume DST, și dispune de dreptul de a participa la licitațiile de aur organizate tot de FMI, fie în contul băncilor centrale fie în contul său propiu.

Principali membri fondatori ai BRI au fost băncile centrale din statele : Belgia, Franța, Germania, Anglia, Italia cât și un grup de bănci amerciane. În prezent, Banca Reglementelor Internaționale are 55 de state membre plus Banca Centrală Europeană, sediul central al acesteia aflându-se în Eleveția la Basel, având de asemenea și două birouri deschise : unul în Hong Kong , celălalt în Mexico City.

Referitor la forma de organizarea, BRI este o instituție financiară organizată sub forma unei societăți pe acțiuni, ce dispune de personalitate juridică și imunitate fiind guvernată după legsilația internațională.

În ceea ce privește România, Banca Națională a României este membră a Băncii Reglementelor Internaționale încă de la înfiițarea ei. În momentul actual, BNR deține 8 564 de acțiuni din capitalul BRI, în schimbul cărora primește dividende anual. BRI după anul 1990 a acordat sprijin Băncii Naționale a României pentru consolidarea funcțiilor de bancă centrală .

1.2 Capitalul și conducerea Băncii Reglementelor Internaționale

Capitalul Băncii Reglementelor Internaționale

Cei 33 de acționari ai BRI cuprind în mare parte aproape toate băncile centrale europene cât și băncile centrale ale țărilor : Canada, Australia, Japonia, Africa de Sud. Capitalul băncii inițial a fost în valoare de 1,5 miliarde de fanci-aur, divizați în 600.000 de acțiuni cu o valoarea nominală de 2,500 franci-auri/acțiunie. Începând însă cu luna aprilie a anului 2003, moneda de referință este DST, capitatlul BRI fiind la acea dată de 3 miliarde de DST, divizat în 600.000 acțiuni cu o valoare nominală de 5.000 DST/acțiune. Reducerea sau majorarea capitalului se face la propunerea Consiliului de Administrație cu o majoritate de două treimi și cu aprobarea Adunării Generale.

Atunci când se dorește maximizarea capitalului prin emisiunea unor noi acțiuni, repartizarea între țări se hotărăște de câtre Consiliul de Administrație, băncile centrale din țări precum Germania, Anglia, Franța, Belgia și SUA având dreptul de subscriere în sume egale. De asemenea, Consiliul de Administrație este nevoit să țină cont de interesul unor bănci centrale de a participa la capital și implicit la cooperarea monetară internațională .

Conducerea Băncii Reglementelor Internaționale

Conducerea băncii a fost revizuită ultima dată în luna iunie a anului 2005, organele principale de decizie fiind următoarle trei :

1.Adunarea generală

2.Consiliul directorilor

3.Conducerea executivă

Adunarea generală reprezintă organul de bază de decizie în cadrul BRI. Dreptul la vot în cadrul acesteia este calculat în funcție de numărul acțiunilor deținute de un stat membru. Adunările generale pot fi ordinare, atunci când membri se întrunesc în cel mult 4 luni de la finalizarea anului financiar și extraordinare.

Adunarea generală ordinară are capacitatea de a lua decizii cu referire la următoarele activități :

-aprobă raportul anual, bilanțul anual, raportul de audit, contul de profit și pierdere ;

-decide asupra rezervelor și a fondurilor speciale ;

-numește comisarii care urmează să verifice activitățile anului următor .

Adunarea generală extraordinară se întrunește pentru a lua măsuri cu privire la dezbaterea și aprobarea modifcării statutului, a majorării sau reducerii capitalului.