Organizarea, funcționarea și conducerea sistemului bancar

Introducere

Bancile reprezinta principala componenta a sistemului institutiilor financiare.Bancile sunt intermediari financiari, în sensul ca se interpun între oferta si cererea de disponibilitati banesti. In acest proces, ele atrag capitalurile banesti disponibile, gestioneaza conturile deponentilor, acorda împrumuturi prin creditare, emit titluri de credit si banknote, efectueaza operatiuni de virament si alte servicii financiare pe piata interna si pe cea externa.Banca este un agent economic institutional a carui functie principala este de a colecta, de a trasfera si de a repartiza disponibilitatile financiare.

Principala functie activa a bancilor consta în acordarea de împrumuturi pe seama capitalurilor proprii si a soldului activ rezultat din diferenta pozitiva între depunerile clientilor si solicitarile de restituire într-un interval de timp.Tot operatiuni active sunt:”gestionarea conturilor clientilor, operatiuni cu titluri de valoare, crearea de active financiare proprii, organizarea înfiintarii de societati pe actiuni.Principala functie pasiva este primirea spre pastrare a economiilor agentilor nonbancari. Din categoria operatiunilor pasive, fac parte si: executarea de plati pe baza ordinelor clietilor, supravegherea operatiunilor de casa ale firmelor si institutiilor.

Prin functiile pe care le îndeplinesc, bancile joaca un rol activ în economie, având un puternic rol de orientare economica, de restructurare si de asigurare a unui climat de stabilitate necesar sustinerii dezvoltarii economice.

În procesul evolutiei lor, bancile au cunoscut un proces de specializare, concomitent cu unul de universalizare a operatiunilor.

Cele mai importante componente ale sistemului bancar sunt astazi:

- banca de emisiune(numita si banca centrala);

- bancile comerciale(de depozit si ipotecare);

- bancile de afaceri;

- bancile specializate si institutiile de credit(banci de trezorerie, banci de economii, banci de comert exterior, societati de asigurari) ;

Universalizarea operatiunilor este specifica sistemelor bancare europene si se refera la faptul ca bancile pot sa ofere o gama extreme de larga, completa, de servicii financiare.În procesul integrarii monetare, Uniunea Europeana a adoptat un model de banca universala printr-o lista completa de activitati care include, alaturi de activitatile obisnuite de gestiune a conturilor si acordare de credite, toate formele de tranzactii mobiliare.

Rolul si importanta bancilor în economie sporesc pe masura amplificarii fluxurilor financiare nationale si mondiale, ca o consecinta a dezvoltarii generale a societatii omenesti.În perioada contemporana locul si rolul bancilor în economie sunt strâns legate de calitatea lor de intermediari principali în relatia economii-investitii, relatie hotarâtoare în cresterea economica.

În evolutia bancilor s-a afirmat mult timp un singur tip de banca, cea comerciala. Treptat, s-au creat conditii si s-a simtit nevoia unei specializari a bancilor pe anumite functii sau activitati si, pe aceasta baza, de structurare a comunitatii bancare într-un sistem închegat, prezent în deceniile 7 si 8 în toate tarile dezvoltate. Progresul etnic din domeniul informatic si al comunicatiilor a facut ca accesul bancilor la diversele oportunitati de afaceri financiare sa creasca considerabil astfel ca, în prezent, are loc un proces de uniformizare a structurii activitatilor bancare dezvoltându-se bancile comerciale cu caracter de banci universale, ce furnizeaza produse si servicii din toate domeniile de activitate specifice.

Trebuie specificat de asemenea ca, în prezent, are loc – în special în Uniunea Europeana - un proces de emancipare a bancilor centrale fata de puterea administrativa, astfel încât acestea au capacitatea deplina a realizarii politicilor monetare nationale. Procesul urmeaza exemplul Statelor Unite, unde banca centrala, Federal Reserve, are deplina libertate în elaborarea si aplicarea politicii monetare.

Desfasurarea activitatii bancilor si influenta pe care o exercita asupra economiei reale sunt direct legate de marimea capitalului propriu si a resurselor atrase de la agentii economici si de la populatie.

În prezent, piata financiar-bancara din România parcurge un proces de restructurare si dezvoltare. Asistam la amplificarea unor fenomene ce sunt de natura sa modifice viziunea clasica asupra bancilor, ce definea rolul acestora ca fiind mijlocitorul politicii monetare a bancii centrale, cu functia de a asigura dezvoltarea economiei prin intermediul institutiei creditului. Concurenta pe piata financiar-bancara pe piata româneasca s-a amplificat o data cu aparitia altor institutii financiare ce asigura preluarea excedentelor de lichiditate din economie si plasarea acestora în alte categorii de instrumente si forme de împrumuturi decât creditul bancar