Organizarea și funcționarea piețelor bursiere

Introducere

Termenul de bursa desemneaza o institutie cu putere de autoreglementare, specifica economiei de piata libera - bursa - ca forma organizata de schimb pentru marfuri si valori.

In esenta, notiunea este,indica locului de intalnire a negustorilor si oamenilor de afaceri, in sensul unui spatiu de concentrare a cererii si ofertei. Acest continut rezulta din definitiile date in limbajul de specialitate.

Astfel „Legea romana asupra burselor" din 1929 - „Legea Madgearu" - se arata ca „bursele sunt institutii publice create in scopul de a reuni pe comercianti, industriasi, producatori, armatori si asiguratori in vederea negocierii valorilor publice si private, monedelor, devizelor, marfurilor, productelor, inchirierii vaselor si acoperirii riscurilor de tot felul"

Prin urmare bursa este o piata, care se particularizeaza prin obiectul tranzactiilor si modul de organizare si functionare.

In domeniul dreptului se apreciaza ca bursele sunt institutii unde se negociaza (se vand si se cumpara) valori mobiliare sau marfuri, dupa o procedura anumita si numai de catre anumiti intermediari, sub supravegherea autoritatilor.

Formarea si afirmarea bursei exprima insasi definirea relatiilor de schimb, a pietei ca structura de baza a economiei de piata moderna. Odata cu consacrarea bursei, relatiile de schimb ajung la deplina extindere si maturizare, primind rolul central in reglarea mecanismului de piata.

Pietele bursiere sunt organizate sub cele doua forme principale; sub forma de burse de valori (fr. bourse, engl. Stock-Exchange) numite si piete sau burse oficiale sau sub forma de piete interdealeri sau de negocieri (engl. Over-the-Counter markets, prescurtat OTC), numite si piete "la ghiseu" sau burse electronice (mai recent).

De semnalat ca pe langa cele doua forme principale ale pietei bursiere mai exista si pietele bursiere de rang secund (in Franta asa numitele "second marche" sau in Marea Britanie - "Unlisted Securities Markets") care includ conditii foare lejere de admitere la cota, sau/si o terta piata (in Franta "Hors Cote") care nu este deloc reglementata si pe care se tranzactioneaza de regula actiunile cu rentabilitate foarte mare, dar care implica si riscuri pe masura.

Primele piete derivate organizate au aparut in Europa, in secolul al XVII-lea, insa prima bursa de marfuri a fost infiintata cu mult inainte, la Anvers in 1531, in cadrul ei incheindu-se tranzactii cu marfuri coloniale.

In Amsterdam, la inceputul secolului al XVII-lea, marfurile se puteau tranzactiona intr-un sistem apropiat de cel practicat astazi pe pietele derivate. Cumparatorul si vanzatorul conveneau asupra unui pret, a unei cantitati si a unui termen de livrare pentru marfa tranzactionata.

Burse au mai fost infiintate la Londra (1554), Bassel (1699), Paris (1724), Viena (1761), New York (1792), Bruxelles (1801), Milano (1833), Roma (1827), Madrid (1831), Geneva (1850), Tokyo (1855).

Istoria moderna a pietei futures incepe in 1848 in SUA, odata cu infiintarea la Chicago a unei piete futures (sau la termen) administrata de Chicago Board of Trade (CBOT). Primele contracte futures au avut ca obiect produsele agricole urmate mai tarziu de metale si in final de instrumente financiare (obligatiuni, rate ale dobanzii si indici bursieri), iar in 1982 au fost lansate optiunile pe contracte futures.

Chicago Mercantile Exchange (CME) este bursa care administreaza cea mai mare piata de instrumente derivate din SUA. Infiintata in 1898 si specializata la inceput tot in tranzactii futures pe produse agricole, CME s-a dezvoltat de-a lungul secolului XX ajungand la un volum de 325 milioane contracte futures in cursul anului 2004. Derivatele listate la CME au ca active suport rate de schimb valutar, indici bursieri, produse agricole si rate ale dobanzii.

Mineapolis Grain Exchange (MGEX) s-a infiintat in 1881 sub denumirea de Camera de Comert din Mineapolis si a lansat primul contract futures in 1883 avand ca activ suport graul de panificatie. In 1947 s-a trecut la denumirea actuala. Pricipalulele produse tranzactionate la MGEX sunt in prezent derivatele pe grau (tranzactionate prin strigare de catre brokerii de ring) si si indici agricoli listati pe platforma electronica a CBOT.