Cercetări Privind Cantitatea de Proteină Solubilă la Unele Soiuri de Grâu în Condiții Diferite de Creștere

Domeniu: Biologie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 59 în total

Cuvinte : 16137

Mărime: 15.76MB (arhivat)

Publicat de: Remus Dorel Nicolae

Puncte necesare: 10

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Oprica Lacramioara

UNIVERSITATEA „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi FACULTATEA DE BIOLOGIE SPECIALIZAREA BIOLOGIE

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

INTRODUCERE
CAPITOLUL I
Date generele privind biologia speciei Triticum aestivum 6
I. 1. Sistematica speciei Triticum aestivum 6
I.2.Caracterizarea morfologică şi anatomică a speciei Triticum aestivum 7
I. 2.1. Cerinţele grâului faţă de climă şi sol 8
I. 2.2. Cerinţele grâului faţă de temperatură 9
I. 2.3. Cerinţele grâului faţă de umiditate 10
I. 2.4. Cerinţele grâului faţă de lumină 11
I. 2.5. Cerinţele grâului faţa de îngrăşăminte 11
CAPITOLUL II Unele aspecte privind proteinele din plante 13
II. 1. Consideraţii generale 13
II. 2. Clasificarea proteinelor şi răspândirea lor în plante 13
II. 2.1. Holoproteine (Holoproteide) 15
II. 2.1.1. Proteine globulare 16
II. 2.1.2. Proteine fibrilare 20
II. 2.2. Heteroproteinae (Heteroproteide) 20
II. 2.2.1. Fosfoproteine 21
II. 2.2.2. Glicoproteine 21
II. 2.2.3. Lipoproteine 22
II. 2.2.4. Metaloproteine 22
II. 2.2.5. Cromoproteine 23
II. 2.2.6. Nucleoproteine 28
II. 3. Structura chimică a proteinelor 29
II. 3.1. Compoziţia proteinelor 29
II. 3.2. Tipurile de legături chimice din
structura proteinelor 30
II. 3.3. Structura proteinelor 31
II. 3.3.1. Structura primară a proteinelor 32
II. 3.3.2. Structura secundară a proteinelor 33
II. 3.3.3. Stuctura terţiară a proteinelor 35
II. 3.3.4. Structura cuaternară a proteinelor 37
II. 4. Date privind fenomenele de stres salin la plantele 38
II.4.1. Adaptarea plantelor la salinitate 38
II.4.2. Aspecte privind fenomenul de stres salin asupra plantelor de cultură 40
CAPITOLUL III Materiale şi metode de cercetare 42
III. 1. Materialul de cercetat 42
III. 2. Metode de cercetare 47
III. 2.1. Extracţia proteinelor solubile 47
III. 2.1.1. Extracţia proteinelor cu tamponul de extracţie 47
III. 2.1.2. Metoda Bradford 48
CAPITOLUL IV
Rezultate şi discuţii 52
IV. 1. Influenţa stresului salin asupra cantităţii de proteină solubilă 52
CONCLUZII 57
BIBLIOGRAFIE 58

Extras din proiect

INTRODUCERE

Grâul are o vechime mare ca plantă cultivată. Din datele istorice privitoare la cultura plantelor reiese că grâul şi orzul sunt cele mai vechi plante cultivate. Pe plaiurile noastre cultura grâului este cunoscută din timpurile străvechi. Cultura grâului si exportul acestui produs au fost tulburate in epoca migraţiunii popoarelor. Ulterior însă lucrurile îşi reiau mersul lor dinainte,în sensul că grâul redevine o cultură principală si un produs de export. Însemnatatea care s-a acordat grâului începând din cele mai vechi timpuri rezultă din întrebuinţarea sa principală, aceea de materie primă in fabricarea pâinii, care constituie alimentul de bază pentru o mare parte a populaţiei globului pământesc.

În afară de această întrebuinţare, grâul este folosit la fabricarea pastelor făinoase, a grişului, amidonului, glucozei. Se mai poate întrebuinţa apoi şi pentru fabricarea alcoolului, dextrinei şi altor produse. De la măcinişul grâului rămân tărâţele, care se folosesc cu bune rezultate în hrana animalelor şi în special a vacilor de lapte.

Paiele de grâu, la rândul lor, sunt întrebuinţate în hrana animalelor, ca aşternut în grajduri, la fabricarea celulozei, pentru diferite împletituri sau drept combustibil.

Grâul de toamnă se poate cultiva la noi aproape în toate regiunile, în afară numai de zona muntoasă. Grâul de primăvară se cultivă mai des în regiuni cu umiditate mai multă şi verile mai răcoroase din Transilvania.

Lucrarea de faţă prezintă influenţa unor concentraţii diferite de NaCl asupra conţinutului proteic la unele soiuri de grâu (Faur, Fundulea, Iaşi 2)

Pe parcursul elaborării acestei lucrări m-am bucurat de sprijinul şi îndrumarea doamnei Lect. Dr. Oprică Lăcrămioara, căreia îi multumesc pentru încredere şi sprijinul pe care mi l-a acordat.

CAPITOLUL I

DATE GENERALE PRIVIND BIOLOGIA SPECIEI

Triticum aestivum

I.1. Sistematica speciei Triticum aestivum

Există multe sisteme de clasificare taxonomică a speciilor de grâu. Acestea se împart după sezonul de creştere(grâu de iarnă sau de vară) şi după conţinutul de gluten. Grâul de iarnă este însămânţat toamna, fiind îndeosebi cultivat în regiuni mediteraneene şi cele temperate.

Grâul de vară suportă cu greu temperaturile scăzute, ca urmare se însămânţează primăvara în ţările cu ierni aspre. Aceste specii de grâu au permis Siberiei şi Canadei să devină mari producători mondiali de grâu.

Grâul comun (Triticum aestivum), de departe cel mai important, este cultivat la latitudini mai ridicate(Canada,Ucraina) şi este principala sursă de făină de panificaţie, folosită la coacerea pâinii.

Triticum aestivum este specia hexaploidă cea mai cultivată în lume.

CLASIFICARE STIINTIFICĂ:

REGN: Plantae

ÎNCRENGĂTURA: Magnoliophita

CLASA: Liliopsida

ORDIN: Poales

FAMILIA: Poaceae

GEN: Triticum

Triticum aestivum (grâul comun) se cultivă pe suprafeţe întinse în toate continentele. Celelalte specii de grâu apar în aria grâului comun doar ca nişte insuliţe. Este o specie relativ noua, cu o mare diversitate de forme. Soiurile create de acest grâu sunt strict localizate în anumite condiţii de climă şi sol. Se cunosc până acum aproximativ 4000 de soiuri. Aceste soiuri sunt de scurtă durată deoarece sunt înlocuite de alte soiuri mai bune, mai bine adaptate la condiţiile locale atât de variate. Cele mai multe forme de grâu comun se află pe teritoriul U.R.S.S. Se cunosc până acum 250 de varietăţi ale acestei specii. În ce priveşte spicul, prezintă variaţii de culoare, densitate, perozitate, rezistenţă la scuturare. De asemenea sunt variaţii în mărime, greutate, culoarea boabelor, conţinutul lor în proteine. Caracterele principale ale grâului comun sunt:spicul destul de lax, partea facială mai mare ca cea laterala(lăţimea mai mare ca grosimea, glumele late ce nu acoperă complet paleile, bobul cu un smoc de peri vizibil. Paiul este gol. Spiculeţele posedă 3-5 flori, din care, obişnuit formează bob doar 3.