Diversitatea Taxonomică a Pinofitelor Introduse în Municipiul Chișinău

ACTUALITATEA TEMEI

Ecosistemele urbane au o importanţă substanţială în conservarea biodiversităţii, fiind un component însemnat de creare a ambianţei în teritoriu ocupat de construcţii Carcasa verde a municipiului Chişinău este formată din 25 unităţi structural spaţiale de diverse dimensiuni şi constituită din cca 220 de specii şi 55 de varietăţi de foioase şi conifere, dintre care 168 – specii de arbori, 97 – arbuşti şi 10 – liane lemnoase

Dendroflora spontană a Republicii Moldova include cca 65 de specii de arbori şi tot atîtea specii de arbuşti Dar cercetînd atent împrejurimile ne vom convinge, că numărul speciilor şi varietăţilor de plante lemnoase, folosite la crearea spaţiilor verzi, este cu mult mai mare Aceasta se datorează, în bună parte, speciilor întroduse în cultură (aşa numitor arbori exotici) din alte regiuni floristice ale globului

Speciile de arbori şi arbuşti exotici se întîlnesc în gădinile publice şi particulare, în masivele de pădure, perdele forestiere, etc Arealul lor natural este situat în principal în America de Nord, Europa de Sud, Extremul Orient, Siberia de Est

Teritoriul Republicii Moldova dispune de condiţii agroclimaterice favorabile pentru creşterea multor plante exotice Un rol deosebit îl revine pinofitelor, reprezentate în Republica Moldova prin 30 specii (Gheideman, 1986)

Monitorizarea permanentă situaţiei speciilor aclimatizate şi utilizate la înverzirea oraşelor din ţara noastră este una din sarcinile principale ale savanţilor dendrologi, cît şi a serviciilor responsabile de spaţiile verzi orăşăneşti Un rol deosebit în aclimatizarea speciilor exotice de arbori în Republica Moldova îi nrevine laboratorului de Dendrologie a Institutului de Botanică a Academiei de Ştiinţă, care a fondat pe teritoriul Gădinii Botanice chiar o expoziţie specială de conifere – Pinariu

Tot ansambul de arbori şi arbuşti exotici constituie o diversitate uimitoare din punct de vedere taxonomic, morfologic, ecologic şi al utilizării practice a acestora, ca plante decorative, medicinale, preţioase pentru împădurirea terenurilor predispuse la eroziuni, etc

Scopul lucrării: evidenţierea componenţei taxonomice, particularităţilor morfologice şi corologice a speciilor de pinofite introduse în mun Chişinău; evidenţierea factorilor ce le periclitează existenţa

Pentru atingerea scopului dat au fost preconizate următoarele sarcini:

- Organizarea cercetărilor floristice pe teren şi colectarea materialului corespunzător din toate parcurile municipiului Chişinău

- Documentarea literetaurii de specialitate;

- Determinarea apartenenţei taxonomice a materialelor colectate;

- Descrierea detaliată a taxonilor evidenţiaţi;

- Determinarea corologiei pinofitelor pe teritoriul mun Chişinău;

- Stabilirea factorilor ce periclitează existenţa pinofitelor pe teritoriul dat

SINTEZA LITERATURII

Primele menţiuni istorice despre amenajarea speciilor verzi ale municipiului Chişinău datează de la începutul sec XIX (1818), prin proiectarea primului parc (Grădina publică), actualmente parcul „Ştefan cel Mare” şi ulterior a Grădinii Soborului, actualmente parcul Catedralei Compoziţia specifică iniţială a parcurilor o constituia în exclusivitate speciile forestiere autohtone şi pomii fructiferi Şi doar abia la sfîrşitul sec XIX, începutul secolului XX locul pomilor fructiferi a fost preluat de multe specii introducente, îndeosebi de ulm de Turchestan şi robinie Prin anii 60 ai secolului trecut, structura specifică a parcurilor se îmbogăţeste considerabil cu noi specii ca: castan, platan, molizi, pini, etc